Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2013
ChinaRail 2015
OperaRail 2012
OperaRail 2015
OperaRail 2014
OperaRail 2017
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
Artisti români Artisti români
Teodor Ilincai
Leontina Văduva
Alina Cojocaru
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Stockholm Opera Regala
Munchen Bayerische StaatsOper
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Opera din Budapesta
Viena VolksOper
Viena StaatsOper
Arena din Verona
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Personalitati muzica
Orase
Orase Romania nasteri
Orase Romania decese
Orase (toate) nasteri
Orase (toate) decese
Judete
Judete nasteri
Judete decese
Zone
Zone Romania nasteri
Zone Romania decese
Zone (toate) nasteri
Zone (toate) decese
Tari
Tari nasteri
Tari decese
Diverse
Continente
Zodii
Inaintea Erei Noastre

Detalii stire 1970

Aida piemonteză. Deschide ochii si visează!

[ Autor Adrian Trasca ]

[ Din categoria Articole OperaNationala.ro ]
[ Subcategorie OperaRail 2015 ]
[ : 2015-11-14 ]
[ Din localitatea Torino ]
[ Tara Italia ]

[ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=47&nume_categ=torino---aida ]

Aida piemonteză. Deschide ochii si visează!

 1970 Am fost prima oara la Torino in 1992, când am iesit prima oara din România, cu tata, el având atunci 41 de ani si sase luni. Am ajuns la spectacol la Opera din Torino acum, cand eu am 41 de ani si cinci luni. :-) Coincidenta e cu atat mai interesanta cu cât la Beijing el a ajuns la 41 de ani si patru luni, eu la 41 de ani si trei luni. :-) Sa-l intreb pe unde a mai fost cand avea varsta pe care o am eu acum, ca sa stiu ce ma asteapta in continuare! :-)

Dupa 20 de ani am vizitat iar Torino. In 2012, am fost la meciul de fotbal Juventus - Sahtior in Liga Campionilor, iar inainte de meci (si dupa :D) am vizitat orasul... la pas. Atât voi, cât si nevoit, atunci am invatat cuvantul "sciopero", adica "greva", ceea ce insemna ca nu circula niciun autobuz, asa ca am mers pe jos doua ore pe jos pana la stadion, ocazie cu care am vazut o mare parte si din partea neturistica a orasului.

Partea turistica este un obiectiv important. Nu e intre primele cele mai frumoase trei orase italiene (unde consider Roma, Venetia si Verona), dar in top cinci se afla. Cele mai importante obiective sunt Palazzo di Madama, Palatul Regal, Mole Antonelliana, gara Porta Nova, piata San Carlo, zona din centru pana la râul Po, biserica Superga, teatrul Regio si stadionul "Juventus Arena", acesta fiind al doilea cel mai frumos din Italia, dupa "San Siro" din Milano. Exista câteva muzee foarte importante, Muzeul Filmului (gazduit de Mole Antonelliana), Muzeul Egiptului (al doilea cel mai mare din lume dupa cel din Cairo! ), iar vârful de importanta al orasului il reprezinta "giulgiul din Torino" (aflat in Catedrala Sfântul Ioan Botezatorul), care se presupune a fi pânza cu care a fost acoperit Isus Cristos in mormânt dupa ce a fost rastignit. Are aproximativ 900.000 de locuitori (1, 7 milioane în zona metropolitana) si este cel mai mare oras din regiunea Piemont. Torino a fost capitala Regatului Italiei între 1861 si 1865, dupa unificarea acesteia.


Teatro Regio din Torino a fost inaugurat in 1740, la doar 3 ani dupa Teatro San Carlo din Napoli, care este cel mai vechi teatru de opera din lume. Avea 1500 de locuri si 139 de loje dispuse pe 5 etaje, deasupra carora se afla si un balcon. In timp s-a numit Nazionale sau Imperiale, revenind la denumirea originala in 1814, avand, deci, peste 200 de ani de continuitate cu acest nume. In 1936 a fost distrus de foc. A urmat al doilea razboi mondial, perioada de refacere de dupa, apoi probabil si ceva lehamite specific latină, pentru ca a fost redeschis abia dupa 37 de ani, in 1973, cu un aspect diferit, modern, cel actual. Actuala sala are forma rotunda, eliptica, 1750 de locuri si 37 de loje in jurul perimetrului ei. Forma actuala, de scoica, a fost realizata pentru a îi îmbunatati acustica. La Teatro Regio a avut loc premiera operelor "Manon Lescaut" si "Boema" ale lui Giacomo Puccini.

Ca si teatrele de opera din Roma, Napoli sau chiar Scala din Milano, la exterior nu arata spectaculos. Ba, chiar as putea spune ca nu exista o imagine exterioara, in fatza fiind o cladire pe patru nivele care seamana cu un bloc (frumusel, stil italian, nu comunismele din România), intrarea făcându-se pe la parter, printr-un spatiu larg "scobit" acolo. La intrare, pe jos, organizatorii au pus un linoleu lung pe care se afla desenate modele egiptene, astfel incat intri in atmosfera spectacolului inca de la intrare.

Iar cand intri in sala prima oara, senzatia e usor coplesitoare. Spatiul e mare, in forma rotunda, designul modern, scaunele rosii, iar sus un singur rând de balcoane care seamana cu niste telecabine lipite una de alta. Nu stiu cum sa denumesc "candelabrul" sau "lampile" din tavan, acestea fiind o ploaie de tevi verticale, cele mai multe transparente, celelalte mate si albe si având la capăt un bec in forma de lumânare. Tavanul are un fel de degrade coltzos, adica facut din dreptunghiuri lungi si putin late, cele din margine plecând de la un violet deschis, celelalte pierzându-si culoarea treptat in favoarea albului pe masura apropierii de scena. Aceasta e foarte lată, dar cam butucănoasă, marginile ei sunt ca patru trepte late de scări amplasate sus si pe laterale, pe deasupra fiind si gri inchis.


Intuneric. Aplauze multe la aparitia dirijorului. Ori asa se obisnuieste la Torino, ori spectatorii il cunosc personal pe acesta. :-) Cortina se deschide si dezvaluie patru coloane egiptene maro in fatza unui perete maro amplasat ca spate al scenei. Acesta are in mijloc o usa, dar e luminata nepotrivit fata de decoruri, adica albastru. Din dreapta vine Radames, din stânga Aida (! ), se intalnesc la mijloc, se admira, se mângâie dragastos pe fatza. Aida ii da o esarfa grena si iese.

"Se quel guerrier io fossi! " Cinci tineri intra in scena, se bat pe umeri intre ei si cu Radames, incurajându-se pentru razboi. Apoi tinerii pleacă, iar Radames, rămas singur, cântă "Celeste Aida" strângând în mână esarfa grena, apoi aceasta dispare până...

Costumele sunt adecvate, egiptene. Radames, bluza si fusta alba, platosa maro, sandale la fel. Aida, rochie grena până la glezne, bratari aurii pe incheietutile mâinilor si cu modele pe bicepsi. Amneris, rochie albă până la glezne, fara mâneci, brâu egiptean auriu-inchis, tichie aurie cu bleu.

Preotii in alb, unii au chelie, altii tichie alba ca o chelie. :-) Mesagerul e adus tinut de subsuori de doi soldati - imagine corecta, deoarece era slabit; îmi aduc aminte că la Zurich a venit cu laptopul, direct de pe facebook. :-) Sau de pe operanationala.ro :-) Faraonul e in alb, are platosa lata aurie si o cusma ca de bucatar. :-)
Radames e desemnat conducator al armatei egiptene, Amneris se uita la marele preot, acesta îi face semn complice "Vezi că l-am pus sef?" De unde rezultă că si în Egiptul antic exista sistemul PCR... pile, cunostinte relatii. ;-) Iar marele preot era un fel de Emil Bobu. :-) ) )

"Ritorna vincitooor! "
Exista ecran cu afisare a cuvintelor in italiana (doua randuri scrise cu font inclinat, Times New Roman), dar si traducere in engleza (alte doua randuri scrise cu Arial). Cred ca e prima oara când urmaresc "Aida" văzând si cuvintele cântate pe ecran. E mult mai bine asa, ca spectator pasionat poti invăta cuvine, arii... asta dacă nu le vezi in germana sau chineza. :-)
Vocile sunt foarte bune, desi Radames a fost inlocuit in ultimul moment. (Când racesti, daca esti tenor pilele nu te ajuta. :-) )


"Immeeeenssso Ftaaa"
Investirea lui Radames ca capital social al SC ArmataEgiptului SRL... ăăă... învestirea lui Radames ca si conducător al armatei Egiptului are loc intr-un decor cu trei statui egiptene maro uriase amplasate in stanga (si vizibile din laterala lor), alte trei in dreapta (deci fatză in fatză cu celelalte), pe peretele albastru din spate fiind proiectata o alta asemănătoare cu fatza spre public usor spre stânga ei, iar in dreptul ei se afla doua flacari mici. Preotii sunt in alb in fatza statuilor, decorul e grandios, iar ca răsplată... publicul aplaudă!
Opt dansatoare in rochii-cearceafuri albe semitransparente - eu le-as fi aplaudat si pe ele :-) - urmate de sase dansatori tot sumar imbracati - aici ma opresc, să aplaude damele, dacă vor. :-)


Camera lui Amneris arată ca o mica scena. Un paralelipiped cu structura din lemn, amplasat in mijlocul marii scene a teatrului Regio, in spate si pe laterale peretii sunt din pânza galbena cu desene egiptene, iar tavanul e un cearceaf alb. Amneris e in stanga cu cateva fete langa ea, alte fete stau pe jos sezând in fatza micii scene. Tot acolo danseaza si micii negri, care, de fapt, sunt mari si maro. :-)

"Radames dai tuoi fa spento! " - "Radames de ai tai a fost ucis! "
"Io t`ingannava! " - "Eu te-am mintit! "
"Io sono tuo rivale! " - "Eu sunt rivala ta! "
Aida vine amenintatoare si aproape dă cu tzâtzele în tzâtzele lui Amneris. :-) Mmmm, confruntare regală de tzâtze! :-) ) )


Marsul triumfal. In stânga, poporul, in dreapta preotii, in spate o intrare si tronul. In fatza, doua funii albe atârnă din tavan. Pe una e un barbat, pe cealalta o femeie. Doi copii intra, unul ii arata pe cei de sus cu degetul celuilalt, apoi ies. Acrobatii coboara alunecand pe sfori cam amandoi in acelasi timp, la sol fac cateva tumbe ca Nadia Comaneci la Montreal, apoi dispar.
Din fiecare laterala intra cate unul in acelasi timp, se intalnesc si lasa amandoi simultan prada de razboi la baza tronului. (Ce simplu! Am vazut multe "Aida", asa e, la Marsul Triumfal nu trebuie doar defilarea armatei, ci si prezentarea prazii de razboi! ) Dansul de dupa e energic, pe alocuri erotic. Din laterale intra si traverseaza scena doua barci pe roti cu niste animale din lemn in loc de acoperisuri. (Una avea un lup cu urechi mari care dadea din cap lateral sacadat ca in desene animate chinezesti. :-) )
Prizonierii sunt oameni maturi, barbati si femei, dar si cativa copii. In alb, maro, grena, sunt legati la mâini cu sfori. La fel Amonasro, care e tuns scurt, care are imbracaminte grena pana la glezne, iar peste ea o mantie maro doar peste un umar.
"Morte ai nemici della patria! " - "Moarte inamicilor patriei! "
"Grazia per l`infelici! " - "Gratiere pentru nefericiti! "
Aplauze multe si tari din partea publicului.


La pauza, lumea iese, desigur, la un pahar de vorba. Dar, pentru a fi anuntati cand trebuie sa il goleasca si sa revina in sala, nu se foloseste gong, ci un sistem atipic, luminile lampilor si veiozelor din foaier se sting partial si se reaprind la fiecare 3-4 secunde!


Templul are cinci coloane groase, gri, scari in fatza si ocupa putin mai mult de jumatate din partea stanga a scenei. In dreapta, cer bleu cu stelute in spate, spatiu liber in fatza. Acolo vine Amneris cu o barca din lemn, vine in fatza, urca scarile, intra in templu si dispare prin spate. Tot acolo isi va face aparitia mai tarziu. Singura, ii vede pe Aida, Amonasro si Radames, pleaca si se revine cu Marele Preot.
"Sacerdooooote, iooooo reeeestoooo a teee! "


"Traditor egli non e! " - "Tradator el nu e! "
Pe mijlocul scenei, de la stanga la dreapta, o pânză ca o cortina, jumatatea de jos cu desene egiptene, cea de sus maro cu aceeasi litera egipteana repetata pe toata suprafata. Amneris e in bleumarin-negru, Radames in haina-sac maro, legat cu sfoara la maini.
Preotii vin sus, la etaj, sunt luminati in spatele pânzei maro!
"In poter di costoro io stessa lo gettai! " - "In puterea lor eu insami l-am aruncat! "

Marele preot e usor agresiv, il cearta pe Radames cu degetul, chiar il insfaca de umeri la un moment dat. Dupa verdict, il intoarce si il impinge din spate sa plece, lipseste doar sutul in dos. :-) Apoi coboara la Amneris. Fostii aliati acum schimba priviri atroce.
"Anatema su voooii! "


"La fatal pietra sovra me si chiuse! "
In stânga si in dreapta, pe etajul unu adica pe la mijlocul scenei, se vad, ca din piatra, labele picioarelor zeitatii. Jos sunt doua incaperi mici, ca niste camere, in prima sunt scari care urca si pe care sta Radames, in cea din dreapta e Aida in semiîntuneric.
"Tuuuuu in questa toooombaaa! "

"Ne le mi forti braccia smuovere ti potranno, o fatal pietra! " - "Nici bratele mele puternice nu te poate muta, o, piatra fatala! "
Spre deosebire de alte montari, Radames chiar incearca sa miste piatra. Iar aceasta, si mai bine, e tavanul mormântului, nu un perete lateral.

"O, terra addio, addio vaaale di piaannti! "
Aida e in centrul scenei, patru reflectoare o lumineaza de sus numai pe ea. Din restul intunecat, Radames vine in lumină. O ia de mână pe Aida, se intorc amândoi cu spatele si pasesc usor, pe ritmul diafan, fin, cristalin al muzicii. După un pas, Radames se întoarce putin, lasă să cadă esarfa in cercul de lumină, apoi isi continuă drumul amândoi în întuneric.


Spectacolul deschide noua stagiune si a fost montat pentru a marca redeschiderea muzeului Egiptului din Torino dupa trei ani de renovare. Acesta a fost inaugurat in 1824 si este al doilea cel mai mare muzeu egiptean din lume, dupa cel de la Cairo! Francois Champollion, cel care a descifrat hieroglifele, a afirmat chiar ca strada dintre Memphis si Teba trece prin Torino! Asta mai inseamna ca ajunge putin si la Caracal. :-)

Dupa final, spectatori care nu sunt cuminti, nu pleaca singuri si stau si isi fac poze :-) sunt evacuati din micuta curte interioara din fatza operei, dar cu vorba buna, nu ca marele preot pe Radames. :-) Dupa aceea, se monteaza o banda de protectie, apoi curtea se inchide cu doua porti mari, de fier. Prin sistem electric, nu prin împingere umano-animală. :-)

Din 24 octombrie 2015, "Aida" de la Teatro Regio din Torino se poate vedea si on-line pe site-ul www.theoperaplatform.eu. "Apri gli occhi e sogna! " este motto-ul teatrului torinez pentru stagiunea proaspat inaugurata. Inseamna "Deschide ochii si visează! "

Să nu uit să-mi râcâi amicii interisti si milanisti... Forza Juveee! :-)


Distributia:
Aida: Anna Pirozzi
Amneris: Anna Maria Chiuri
Radames: Massimiliano Pisapia
Amonasro: Dimitri Platanias

Regia: William Friedkin
Costume: Carlo Diappi
Coregrafia: Marc Ribaud


Durata
39` (act I), 30` (pauza),
43` (act II), 25` (pauza),
28` (act III), 20` (pauza),
33` (act IV)

Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!

Numar afisari: 213



Alte titluri din aceeasi categorie

18-11: Omtru Snu4u trt4ul. Dramatican Armenian Toscaian in Erevan
Floria Toscaian
Mario Cavaradossian
Cesare Angelottian
Marchiza Attavantian
Baronul Scarpian. Sau Scărpinam :-)
Roberto Spolettaian
Si, desigur, un sacristan. :-)


Cică sună unu` la Rad ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

14-11: Rigoletto v Varshavie na Vishlea
Rigoletto la Varshovia pe Vistula. Adica Rigoletto w Warszawie na Wisle. Citit [Rigoletto v Varshavie na Vishlea].


Prima mea "amintire" despre Polonia dateaza cam de prin scoala generala. Atunci am invatat că un nene lesh, Ian ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

24-10: Don Chihoteshvili gelat si cu marsh-rutka
Când ne gândim la Europa, ne gândim deseori că România e in estul continentului. Nimic mai gresit! România se află mai mult in centrul Europei, marginea de vest, Portugalia, fiind la 3000 km de Bucuresti, iar cea de est fiind la 1500 km de Bucuresti, ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-09: Ba, tu, măi! Marea Neagră e albă!
- Ba, tu, măi!
- Oho, da, eu, eu! Eu mă duc la Batumí!

Probabil că multi români au auzit de Batumí (cu accent pe "i") sau chiar au fost acolo.
Cum ? Nu multi ? Cum nu ? De ce mă mir ? Păi, intre Batumi si Constanta nu ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

14-08: Sirtaki la Vidin. Cu bicicleta la spectacol
Dacă am vorbi despre Danemarca, Germania sau Olanda, acest adevărat concept, această adevarata filozofie - cu bicicleta la spectacol - este una banală, departe rău de a fi concept sau filozofie. :-) Acolo, a merge la spectacol cu bicicleta e uzual, m ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

In constructie
Româna English Italiana Deutsch Français Espańol
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in Asia
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Terenuri
Meditatii Cazare Avatare Jocuri Bancuri Sondaje Cursuri Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site