OperaRail 2020 OperaRail 2019 OperaRail 2018 OperaRail 2017 OperaRail 2014 OperaRail 2016 RomaniaRail 2015 ChinaRail 2015 OperaRail 2015 OperaRail 2024 OperaRail 2023 OperaRail 2013 OperaRail 2012 OperaRail 2022 OperaRail 2021 Ionut Pascu Teodor Ilincai Ludovic Spiess Felicia Filip Elena Mosuc Angela Gheorghiu Leontina Văduva Cristian Mihăilescu Viena VolksOper Viena StaatsOper Teatro Alla Scala Milano London Royal Opera House Budapesta Opera Munchen Bayerische StaatsOper Arena din Verona Stockholm Opera Regala Teatro dell Opera di Roma Festivalul Puccini Ruse Opera Oslo Operaen Sofia Opera House |
Scară de bloc italiană. Reqviem în bulă
[ Autor Adrian Trasca ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=48&nume_categ=roma---reqviem ] Nu stiu de ce ma tot bag eu sa scriu despre lucruri la care nu ma pricep! :-) O fi ca in bancul cu ala care isi rupe mâna si doctorul ii spune ca are limbrici. "Cum limbrici, daca am cazut din pom si mi-am rupt mâna?", "Păi, te-a mâncat undeva sa te urci in pom, deci ai limbrici! " :-)
Merg foarte rar la concerte de muzica simfonica - oau, tocmai am ratat ocazia sa ma dau grande meloman :-) - dar se mai intâmpla sa ajung. Cu toate astea, am vazut "Messa da Reqviem" de Verdi de doua ori (la Bucuresti), aceasta fiind a treia. Si, tot cu toate acestea, am vazut si interiorul Ateneului Român. :-)
Ca tot e vorba de Reqviem, iata o intamplare religioasa petrecuta in drum spre spectacol in fatza centrului catolicismului, catedrala San Pietro, adica Vatican. Toate intamplarile petrecute in cel mai mic stat din lume sunt religioase. ;-) Vad doi care incearca sa isi faca poze singuri. Ii aud vorbind (in franceza), ma opresc si le zic "Si vous voulez..." si arăt cu mâna gestul de apăsare pe butonul de facut poze.
"Atention! Trois! Deux! Un! Regardez! C`est bon?"
Ei se uita, imi zic "Merci! ", eu le raspund cu "De rien! " si "Au revoire! ", apoi ma intorc cu spatele, plec si zic râzând "Hai, ca i-am pacalit ca stiu franceză! " :-) ) )
La plecare, ce sa vezi, frontiera! Ditamai gardul, sârmă ghimpata, sârmă cu curent electric prin ea! "I vostri documenti, prego! " - "Actele dumneavoastra, va rog! " Ma intampina doi graniceri cu mitraliere, alaturi doi papi cu ditamai hangerele la brâu, fiecare cu cate 15 cardinali incruntati in spatele lor! "Qui e il Vaticano! Qui e l`Italia! " - "Aici e Vaticanul! Aici Italia! " Scot pasaportul, buletinul, carnetul de sofer, carnetul de student, carnetul de utecist, carnetul de pionier, n-au fost de ajuns. N-aveam viza, asa ca dau spaga cuvenita si trec granita dintre cele doua tzări!
Cum? E din alt film? A, da! :-)
Dupa nume, "Academia di Santa Cecilia", credeam ca se va tine concertul intr-o biserica sau bisericuta, in vreo sala micuta, gen sala Atelier de la Teatrul National din Bucuresti, sau, cine stie, in vreo scara de bloc. :-) Uitasem de o intamplare de acum cativa ani petrecuta tot la Roma... Eram in metrou, vad o statie numita "Basilica S. Paolo", mai trecusem cu metroul pe lângă ea, se vedea putin, arata cam banala si neatractiva. Dar aveam timp, asa ca am zis sa o vizitez si m-am dat jos din metrou. Este... de neratat! Ce se vedea din metrou era doar spatele, biserica San Paolo fiind... o bijuterie! Cine a vazut-o, stie despre ce vorbesc, cine nu, sa faca bine si sa vada Roma! Sculpturi, picturi, spatii interioare, coloane interioare, coloane exterioare (fatada), practic totul, cel mai important fiind ca acolo se afla ramasitele sfântului Pavel... nenea ala din Biblie care a jucat in echipa cu Isus Cristos!
Asa ca ajung in zona concertului si primul lucru care mi-a dat de gândit a fost ca toti pe care îi intrebam stiau de Academia di Santa Cecilia si ma indrumau catre un loc numit Auditorium. Tot spre el existau chiar si indicatoare stradale!
Vad o multime in fatza unei intrari si presupun ca acolo e. Partial adevarat, acolo era intrarea artistilor - nu stiu ce facea lumea adunata acolo in fatza usii, dar n-am stat sa aflu - cineva ma indrumă "a destra e doppo a sinistra" ("la dreapta si apoi la stânga"), ajung...
"Scara de bloc" era compusa dintr-o curte interioara lunga cu dale si pomi plantati aliniati pe laterale, iar in fatză... trei bule. Adica trei cladiri cu parter comun facut din geamuri, inclusiv usile de intrare, iar sus acoperisuri gri care arata ca umflate in forma de bula!
La intrare, spatiu mare si multa lume imbracata elegant. (Si tricoul meu cu Colosseo era elegant. :-) ) Auditorium gazduia nu mai putin de patru concerte in acea seara. Sus, sub tavan, cateva mesaje in cateva limbi: "Di che cosa stiamo parlando quando parliamo di arte" ("Despre ce lucru vorbim cand vorbim despre arta"), "Klang farbe wort sind im gründe genommen gleich" ("Da! " :-) ), "Ecrire l`instant dans l`infini et l`infini dans l`instant" ("Scrie momentul in infinit si infinitul in moment"), "Balungan musiqi kriti sama lahan sangita ma zikr" ("Da! Da! " :-) ), "At the end you can remind the sound of the beginning" ("La final va puteti reaminti sunetul inceputului") si nelipsitele "Nu va sprijiniti de usi! ", "Nu scoateti capul pe fereastra! " :-) Intru in sala. Aceasta e foarte mare, usor coplesitoare. Totul, inclusiv tavanul, e din lemn maro care pare a fi de cires, doar scaunele sunt rosii. Sala e usor ovala, sunt scaune sunt inclusiv in lateralele si in spatele orchestrei - cele din spate erau goale, dar lateralele pline, iar locurile "normale" nu toate, dar erau ocupate in buna masura. Preturile variaza de la 19 la 52 de euro. Scena e foarte larga, pe ea vin artistii din laterale, se intalnesc la mijloc, iar cei din fatza isi dau mâna ca si când nu s-ar fi vazut de la Caderea Imperiului Roman. :-) Se aseaza la locurile lor, in spate, vreo doi metri mai sus, corul, pe patru randuri, vreo 75-80 de persoane, in fatza orchestra, sunt 6 in stanga, 6 in dreapta si 4 in fatza dirijorului, forma e clasica de semicerc, cine vrea, poate face o estimare matematica a numarului lor. :-) Tavanul e cel mai interesant, nu e drept, ci dintr-un fel de jumatati de bule :-) din lemn, mari, printre care se afla rânduri de lumini. Deasupra orchestrei si corului sunt atarnate reflectoare si alte placi de lemn usor incovoiate dispuse paralel cu podeaua - ca sa ii protejeze de ploaie, probabil. :-) Sau ca sa directioneze sunetele? ;-)
Dupa aplauze - apropo, de ce dirijorul este aplaudat la inceput, ca nu se stie daca va dirija bine sau nu? :-) -, lumina se reduce la jumatate si... incepe somnul. :-) Vocile sunt foarte bune, interpretarea mi s-a parut la fel (atât cât pot eu sa-mi dau seama), dar nu exista ecran de afisare al cuvintelor, iar unii spectatori urmaresc cuvintele cu degetul pe program. Dirijorul are păr alb un pic sculat pe laterale, e foarte gesticulant - de vreo doua ori s-a rastit la cor cu bătzul si toti cei 80 de oameni la unison s-au ridicat instant in picioare si au inceput sa cânte. :-) La fel de gesticulant e si nenea din fatza lui, care are langa el cateva tobe mari cat oalele de ciorba de la Regimentul 10 :-) si in care dadea uneori cu betzele cum zicea nea Mărin, "s-o rupă, mă, s-o spargă" :-) , apoi le mângâia cu degetele si ducea urechea aproape de ele, probabil sa vada daca mai respiră. :-)
In pauzele dintre arii nu se aplauda... probabil din respect pentru cei care dorm. :-) Eu m-am luptat eroic cu somnul, asa ca nu stiu daca l-au luat corect pe do si re, dar mi mi mi mi se pare ca am scapat faza când dirijorul o injunghie pe Gilda. :-)
La final, dirijorul rămâne cu bratele ridicate usor sus in laterale. Le lasa incet, incet jos, e liniste deplina, dureaza cateva secunde lungi, când ajunge cu ele jos, izbucnesc aplauzele. Cam lungi, hei, metroul in Roma circula numai până la 11 noaptea! :-) |
Nota actuala: 9 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!
Alte titluri din aceeasi categorie09-04: Operă pe ritmuri lăutărești. Viva țambalul! În ziua în care s-au împlinit 80 de ani de la cel mai grav bombardament din istorie suferit de București - bombardat crunt de americani în cel de-al doilea război mondial -, am mers și ne-am distrat! Nu, nu e o formă de nerespect, ci o normal ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
08-03: British Figaro la ENO ENO. English National Opera. Opera Națională Engleză. Coliseum. 2500. Londra. Anglia. Marea Britanie.
ENO, English National Opera, Opera Națională Engleză, își desfășoară activitatea în Coliseum. Coliseum, nu Colosseum. Sa ... [ continuare ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
19-01: O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor Târgu Jiu, 9 mai 2021
Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind și la Craiova, n-am ezitat, eu și Aida, pe la jumătatea lui mai și am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei ca ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
28-12-2023: Aida, prima oară în Teatrul Național din Craiova! La mine în inimă e Bebe! Craiova, 14 februarie 2021
Inițial am zis că scriu despre acest spectacol. Apoi că nu scriu. Apoi iar că scriu. Apoi iar că nu scriu! :-) Și, după cum se vede, scriu! :-) Mai mult despre Aida, fetița mea de "tei ani și luni" a ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
28-12-2023: Sonați la Varna, murați s-o vadă pe Sonia. Caută să nu fi idiot! Ora 21:35: Oamenii stau cu umbrele în fața teatrului și așteaptă să intre la spectacol ... deși PICURĂ !!!
Ora 21:36: Intrăm. Găsim câteva locuri.
Ora 21:36: Aida stă la maică-sa în brațe, Mihai la mine.
Ora 21:37 ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
|
|