Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2013
ChinaRail 2015
OperaRail 2012
OperaRail 2015
OperaRail 2014
OperaRail 2017
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
Artisti români Artisti români
Teodor Ilincai
Leontina Văduva
Alina Cojocaru
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Stockholm Opera Regala
Munchen Bayerische StaatsOper
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Opera din Budapesta
Viena VolksOper
Viena StaatsOper
Arena din Verona
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Personalitati muzica
Orase
Orase Romania nasteri
Orase Romania decese
Orase (toate) nasteri
Orase (toate) decese
Judete
Judete nasteri
Judete decese
Zone
Zone Romania nasteri
Zone Romania decese
Zone (toate) nasteri
Zone (toate) decese
Tari
Tari nasteri
Tari decese
Diverse
Continente
Zodii
Inaintea Erei Noastre

Detalii stire 2543

Rigoletto v Varshavie na Vishlea

[ Autor Adrian Trasca ]

[ Din categoria Articole OperaNationala.ro ]
[ Subcategorie OperaRail 2017 ]
[ : 2017-11-14 ]
[ Din localitatea Varsovia ]
[ Tara Polonia ]

Rigoletto v Varshavie na Vishlea

 2543 Rigoletto la Varshovia pe Vistula. Adica Rigoletto w Warszawie na Wisle. Citit [Rigoletto v Varshavie na Vishlea].


Prima mea "amintire" despre Polonia dateaza cam de prin scoala generala. Atunci am invatat că un nene lesh, Ian Sobieski, a mâncat bătăitză de la al nostru nene domnitor moldovean, 3-0 si 3-1 - Eeeh, taică, pe vremea mea... mai băteam si noi Polonia! :-) Si, intorcandu-se spre Varshava lui cu plasa plina de goluri, a vazut pe drum Cetatea Neamtzului si s-a gandit ca i-ar prinde bine niste curechi moldovinesc lângă o bărdacă de Cotnari intr-un mediu pur autohton pe care să il si posede. Si s-o bătut el cu niste fii ghe moldovieni zdravieni, di-ai lui Stiefan, shî, după she i-o învins, o văzt iel că asheshtia fuseră doar o mănă di oamini shî amarnic s-o mâniet. Shî pusă grabnic să-i spânzurie di crăshi, dar un soldat di-al lui, cari nu beusă ashă di mult cotnărel, îi spuse că ăi moldovieni sh-or făcut doar datoria lor di patriotzi, iar lu` Sobieski i-o vint mintea la ăl cap shî i-o libierat pi ăi flăcăi.

Polonia este cea mai mare tzara din estul Uniunii Europene, singura care depaseste România ca populatie si suprafatza. Are 39 milioane de locuitori (dublu fatză de România) si 319.000 kmp (fatză de 237.000, România). Are capitala la Varsovia, iar cel mai frumos oras e Cracovia, titlurile neoficiale ale celor doua localitati fiind “Orasul presedintilor” (Varsovia), respectiv “Orasul regilor” (Cracovia). Moneda nationala este zlotul, care are valoare cam cat un leu romanesc si care este folosit pentru a trece Oltul. :-)

Varsovia, in poloneză Warszawa, citit Varshava seamana pe alocuri cu Bucurestiul, dar e un oras mai aerisit. Aproape rasa de pe fatza pamantului in al doilea razboi mondial, a fost reconstruita aproape in totalitate. Este capitală a voievodatului Mazovia - în poloneză: województwo mazowieckie - cel mai mare din Polonia ca suprafatza si populatie. Este traversata de râul Vistula, Wisle [“Vishlea”] in poloneză.

Cladirea cea mai cunoscuta, Palac Kultury i Nauki (Palatul Culturii si Stiintei), se afla aproape de gara centrală si seamana izbitor cu Casa Presei (fosta Casa Scânteii) din Bucuresti, ambele fiind "blagoslovite" cu arhitectura rusa, originalul fiind Universitatea Lomonosov din Moscova. Este, insa, mult mai mare decât cladirea bucuresteana, are 44 de etaje, atingând 237 de metri si depaseste chiar originala moscovita cu doua etaje, adică vreo 23 de metri! Era cea mai impozantă din oras, dar, dupa caderea comunismului, au aparut o multime de zgârie-nori in jurul ei, asa incat nu mai iese in evidenta atat de mult, insa ramane cea mai inalta cladire chiar din toata Polonia, nu doar din capitală.

Ca obiective turistice, Palatul Culturii si Stiintei, Centrul vechi (care a fost reconstruit in intregime dupa ultimul razboi mondial) - unde se afla Opera, Teatrul National, Palatul Regal, apoi stadionul National (inaugurat in 2012 si vizibil de departe si din Centrul Vechi) -, parcul Belweder, unde se afla Palatul Lazienski si statuia lui Chopin (si unde se află o băncutză care cântă! ), Palatul Wilanow (atentie, in poloneza "w" se citeste "v", iar "j" se citeste "i"), Politehnica (al carei centru-interior e fabulos! ), Muzeul Copernic si altele.

Personal, am revenit dupa 4 ani in Warszawa. In 2013 am vizitat cele mai importante orase din Polonia, capitala prezidentiala, Varsovia, si capitala regala, Cracovia. Aveam de gând sa revin mai repede, cu planuri de a pleca de aici spre Tzările Baltice, dar probabil ca nu am vrut suficient. Si probabil ca ar mai fi trecut niste ani pana sa revin, dar in acest an s-a introdus avion low-cost direct Bukareszt - Warszawa si nu am stat pe gânduri. Cu aceasta ocazie am observat un lucru normal, dar uimitor - majoritatea stabileste normalitatea, asa-i? - si anume că, spre deosebire de români, bulgari, georgieni si altii, polonezii nu aplauda dupa aterizare! Si, ca tot vorbim despre aviatie intr-un articol cu subiect principal muzica, aeroportul (Lotniko) principal din Varsovia se numeste Fryderyka Chopina, compozitor cunoscut universal sub numele Frederic Chopin.


Opera Norodowy ["Norodovi"], adica Opera Nationala, se mai numeste si Teatr Wielki ["Vielki"], Teatrul Mare, si functioneaza alaturi de Teatr Norodowy, Teatrul National, in spatii diferite, cladirea rezultata fiind una impunatoare, una dintre cele mai mari pe care le-am vazut. Si, in acelasi timp, si una foarte frumoasa, fatzada fiind ca o ploaie de coloane. Sunt nu mai putin de trei niveluri de coloane terminate cu un acoperis ascutit, iar la al treilea nivel se afla si un grup statuar cu cai negri in călduri. :-) Ma rog, ma rog, am presupus ca sunt in călduri, ca prea dau din picioare. :-)

Sala este si ea foarte mare, desi nu pare, numarul de locuri fiind 1800, aproape dublu fatză de Opera din Bucuresti! Aspectul interior insa nu m-a impresionat. Sunt trei rânduri de balcoane albe in forma de cerc, primele doua având un brâu de lumina de-a lungul lor, iar tavanul e tot alb, brazdat de vreo trei semicercuri mari, nu are candelabru si pare ca are o boala de piele! Cortina e rosie-inchis, se deschide fluture, iar scaunele sunt roz-inchis, având rândurile numerotate in latineste, că-mi venea să le intreb pe bunăciunile alea de plasatoare ce scria pe biletul meu, adică "Viii?" :-)


Decorurile sunt impresionante atat prin marime, inalte cam cât toata scena, 13-15 metri, cât si prin aspect, ziduri, arcade si coloane negre, având sus si jos terminatiile cu auriu. Costumele sunt din epoca subiectului, dar au ceva ce le scoate in evidenta, probabil materialul nou si usor stralucitor. Muzica de la petrecere se aude de pe scena si, in momentele cand curtenii nu sunt in fatza, se vede o mica orchestra, din locul meu reperând 6 viori mânuite de instrumentisti imbracati in haine de epocă, dar verzi-militaresc.

"Ta czy inna wszystko mi jedno" - "Questa o quela per me pari sono"

Ducele cântă foarte bine, aduce putin cu Luciano Pavarotti atât la voce, cât si la chip. Nu insa si la gabarit, fiind configurat normal si sprinten. E in albastru-violet cu modele aurii si poarta mustata si barba tunse mediu.

"Uspokoj Sie! "
"Calmatevi! "

Muzica petrecerii nu o cântă orchestra din fosă, ci una micutză aflată pe scenă si compusă din 6 viori ai căror posesori sunt costumati in verde-militar. Rigoletto nu e imbracat tipator, ci intr-un crem-maro aproape uniform si are o voce foarte bună.

"Badz przeklety! "
citit "Bonci pshe-cleti! "
"Sii maledetto! "


"Ten starzek przeklau mie! "
"Quel vecchio maledivami! "


După o pauză mai lungă decât primul act, timp in care intalnesc o tanti care se arata foarte incântată că sunt din România!, incepe a doua parte. Decorurile sunt tot mari si dispuse tot oblic. Exista un parter, baza scenei, un nivel 1, strada principală, si niste scari largi spre undeva sus. Totul e gri si luminat putzin, astfel incat atmosfera inspira usor teama, la atmosfera contribuind si costumatia celor doua personaje care apar primele. Rigoletto e in negru-gri, având o mantie neagra, Sparafucil in haină de sac, pantaloni si cizme gri, cămashă albă si bandană, aduce a Jack Spintecătorul.

"Nazywam sie Sparafucil"
["Nazivam shiau Sparafucil"]
“Sparafucil mi nomino”

"On mnie rowny! "
"Pari siamo! "

Gilda polska e frumoasă. Are rochie gri-deschis de fată cuminte, lungă pana la pământ. Si vocea e frumoasă.

"Ojczyzna! Rodzina! Przyjaciele! "
["Oicezna! Rogina! Pshieiaciele! "]
"Patria! Famiglia! Amici! "

"Questo fiore" - Rigoletto se aseaza alaturi de Giovanna si ii vorbeste laudativ despre Gilda, sensul mimării din buze fiind dedus din gesturile pe care le face cu mâinile. Totul se desfasoara la parter. La etaj, care, de fapt, e ulitza (in poloneză stradă se zice ulitza! ), apare Ducele Sobieski. Fuge, tropăie, tatăl Gildei aude si urcă scările cam sprinten. :-) Ducele de Mazovia se strecoară prin spatele lui, îi aruncă o pungă cu bani Giovannei, apoi se ascunde dupa un zid.

"Nebianska panno! "
"Donna celeste! "
Cântă bine, la finalul ariei pare că o sărută energic pe Gilda - E real? Simuleaza? Dar câtă pasiune, dom`le, câtă pasiune! :-) Publicul e captivat de sărut si uită initial să aplaude. :-)

Ducele e in verde deschis, purtând pe umeri o mantie verde inchis.
"Zegnaj! Zegnaj! "
["Jegnai! Jegnai! "]
"Addio! Addio! "

"Droghie imie! "
["Drughie imie! "]
"Caro nome! "

Curtenii coboară scările de la nivelul al doilea. Au măsti, mantii, iar doi dintre ei tin două făclii in mâini. Gilda apare la balcon (aflat in partea dreapta). O răpesc pe "kochanka Rigoletta" ["cohanca Rigoletta"] - amanta lui Rigoletto -, si exultă:
"Zwyciestwo! "
["Jvi ciestvo! "]
"Vittoooria! "

"A! A! A! Przeklenstwo! "
["Pshie clenst vo! "]
"A! A! A! La maledizioooone! "


Foaierul l-am explorat la pauză si am avut nevoie de ceva timp. E foarte mare, alcatuit practic din 4 incaperi mari fiecare si separate de cateva coloane si mici ziduri.


"Ale mi ja porwano! "
"Ella mi fu rapita! "
Ksiaze [cshianje] (ducele) de Mazovia poarta un fel de halat, dar foarte elegant, cu tesături delicate, din fir auriu. Biedny (povero) Rigoletto si-a pierdut sprinteneala, nu insa si cifoza, care pare mai proeminentă acum.

"Moja corko! "
["Moia tzurko! "]
"Mia figlia! "

"Jednak placze! "
["Iednac ploace! "]
"E bene, piango! "

Gilda apare in alb, in ceva intre rochie si camasa de noapte, iar culoarea îi adaugă o aură angelică.

"Okrutna zemsta! "
"Si, vendeeetta! "


Sparafucil deschide actul final stând la o masă de lemn si verificând rezistentza unei plase de prins peshte din Vistula. :-) In spate e un zid de caramida rosie, inalt, are vreo trei niveluri, fiecare cu multe deschizaturi pentru ferestre.

"Kobieta zmienna jest / jak piorko na wietrze! "
["Kobieta jmiena iest / iac piorko na vietrje! "]
"La donna e mobile / qual piuma al vento! "

Publicul aplaudă, desi muzica nu se opreste! Vocile au fost toate bune, mai putin Monterone, care nu prea era bas.

Maddalena apare la etaj si ii aruncă Ducelui o floare de nu mă uitczszcza. :-) E in costum care pare popular local, camasa alba, corset, fusta alba lunga, de panza, peste care, pe laterale, e alta rosie-grena cam cum e catrintza la noi. E bruneta si frumoasa, sigur nu-i devreme acasa. :-) O si dovedeste, dupa ce coboara de la etaj, se aseaza in poala Ducelui si isi dezgoleste intai umarul stang, apoi piciorul, etalând argumente care sa ma faca sa revin in Polonia. :-)

20 de zlotzi, 10 inainte, 10 dupa. Cam scump, cu banii astia traversam Oltul cu Maria Tănase de 20 de ori. :-)

"Burza sie zbliza! "
["Buja shâau zblija! "]
"La tempesta e vicina"]

"Zbrodnia" - "Delitto"
"Kara" - "Punizione"

Ducele, "biedny mlodzianec" ["biednî mlodjanetz"] - il povero giovine al Maddalenei, cântă de la etajul al doilea. Fratii urcă la primul etaj. Gilda apare in haine de baiat, nelipsindu-i mantia, una mov. Bate in usa de lemn, pe scena incepe o ploaie destul de deasa! Intra, urca la etaj, Sparafucil infige cutitul in ea. Ploaia dispare impreuna cu incrâncenarea muzicii.

Sparafucil o aduce pe Gilda in sac, pe umăr.
"Dobrej nocy! "
["Dobrei notzî! "]
"Buona notte! "

"Do wody! " (Do Wisle! )
["Do vodî! " (Do Vishlea! ) ]
"All`onda! " (A Vistula! )

"Moja corko! Boze! Moja Gilda! "
["Moia tzurko! Boje! Moia Gilda! "]
"Mia figlia! Dio! Mia figlia! "]

"Kto mnie woła?... Oszukałam cie..."
["Kto mnie voua?... Oshukauam cieun..."]
"Chi mi chiama?... V`ho inganato..."

"Nie zyje! "
"Non morir! "

"Wysoko... w niebie... za was... modle sie..."
["Visoko... v niebie... za vas... modle shieu..."]
"Lassu... in cielo... per voi... preghero..."


Dacă ati văzut litera "Ł" - si ati vazut-o de câteva ori cel putin in acest articol - sa stiti că se citeste "U"! Da, o mică păcăleală poloneză. :-) In acest fel numele orasului Łodz, pe care oricine l-ar citi "Lodz", ajunge, folosind toate "deliciile" limbii poloneze, să se citească "Ugi" (cu accent pe "u")! :-) Asta ca sa inteleaga si Sobieskiul local catre ce localitate cereti biletul de pociag, adica de tren. :-)


Djinkuie!
Multumesc!


Distributia:
Książę Mantui - Ducele de Mantua: Tadeusz Szlenkier
Rigoletto: Mikolaj Zalasinski
Gilda: Aleksandra Olczyk
Sparafucile: Remigiusz Łukomski
Maddalena : Anna Bernacka

Dirijor: Grzegorz Nowak
Regie: Gilbert Deflo
Scenariu: Ezio Frigerio
Costume: Franca Squarciapino
Lumini: Stanisław Zięba
Coregrafie: Zofia Rudnicka

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

Numar afisari: 8



Alte titluri din aceeasi categorie

18-11: Omtru Snu4u trt4ul. Dramatican Armenian Toscaian in Erevan
Floria Toscaian
Mario Cavaradossian
Cesare Angelottian
Marchiza Attavantian
Baronul Scarpian. Sau Scărpinam :-)
Roberto Spolettaian
Si, desigur, un sacristan. :-)


Cică sună unu` la Rad ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

14-11: Rigoletto v Varshavie na Vishlea
Rigoletto la Varshovia pe Vistula. Adica Rigoletto w Warszawie na Wisle. Citit [Rigoletto v Varshavie na Vishlea].


Prima mea "amintire" despre Polonia dateaza cam de prin scoala generala. Atunci am invatat că un nene lesh, Ian ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

24-10: Don Chihoteshvili gelat si cu marsh-rutka
Când ne gândim la Europa, ne gândim deseori că România e in estul continentului. Nimic mai gresit! România se află mai mult in centrul Europei, marginea de vest, Portugalia, fiind la 3000 km de Bucuresti, iar cea de est fiind la 1500 km de Bucuresti, ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-09: Ba, tu, măi! Marea Neagră e albă!
- Ba, tu, măi!
- Oho, da, eu, eu! Eu mă duc la Batumí!

Probabil că multi români au auzit de Batumí (cu accent pe "i") sau chiar au fost acolo.
Cum ? Nu multi ? Cum nu ? De ce mă mir ? Păi, intre Batumi si Constanta nu ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

14-08: Sirtaki la Vidin. Cu bicicleta la spectacol
Dacă am vorbi despre Danemarca, Germania sau Olanda, acest adevărat concept, această adevarata filozofie - cu bicicleta la spectacol - este una banală, departe rău de a fi concept sau filozofie. :-) Acolo, a merge la spectacol cu bicicleta e uzual, m ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

In constructie
Româna English Italiana Deutsch Français Espańol
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in Asia
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Terenuri
Meditatii Cazare Avatare Jocuri Bancuri Sondaje Cursuri Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site