Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Opera Vox Cluj-Napoca Opera Vox Cluj-Napoca
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2020
OperaRail 2019
OperaRail 2018
OperaRail 2017
OperaRail 2014
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
ChinaRail 2015
OperaRail 2015
OperaRail 2013
OperaRail 2012
Artisti români Artisti români
Teodor Ilincai
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Leontina Văduva
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Viena VolksOper
Viena StaatsOper
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Budapesta Opera
Munchen Bayerische StaatsOper
Arena din Verona
Stockholm Opera Regala
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Don Giovanni Marionetanni la Praga. La ci darem la marioneta

[ Autor Adrian Trasca ]

[ Din categoria Stiri opere din strainatate ]
[ Subcategorie OperaRail 2019 ]
[ Data articol: 2019-11-29 ]
[ Din localitatea Praga ]
[ Tara Cehia ]

Don Giovanni Marionetanni la Praga. La ci darem la marioneta

 3037 Praga este capitala Cehiei şi unul dintre cele mai frumoase oraşe pe care le-am vãzut. Am vizitat-o prima oarã în 2010, revenind, iatã, dupã mai bine de 9 ani! În tot acest timp, Praga a fost un mit care a crescut de la an la an. Aceasta pentru cã în 2010 fost primul oraş strãin de care pot spune cã m-a îndrãgostit, dar, ulterior, în decursul anilor, vãzând multe alte localități frumoase, mi-a apãrut şi mi s-a fixat întrebarea... Este Praga atât de frumoasã sau mi s-a pãrut aşa pentru cã a fost prima vãzutã?

Ar fi putut sã fie şi primul oraş din strãinãtate în care am vãzut o operã, chiar "Traviata", dar atunci, având de ales între a vizita oraşul şi a vedea spectacolul, am ales prima variantã, "concretizând-o" pânã în jurul orei 1 din noapte. Aşa cã, iatã, am depãşit pragul a 170 de spectacole "afarã" în vreo 90 de clãdiri sau locuri, iar Opera din Praga nu se aflã printre ele... Şi nu se aflã nici acum, spectacolul pe care l-am vãzut, "Don Giovanni", fiind montat la... Rise Loutek, "Imperiul pãpuşilor", adicã... Narodni Divaldo Marionet, Teatrul Național de Marionete!

Am avut de ales între acest titlu şi un "Lacul lebedelor", eu înclinând spre al doilea, dar cineva mi-a sugerat cã un spectacol cu marionete poate fi o experiențã interesantã şi mi-am dat seama cã poate avea dreptate! (Spre deosebire de 99% dintre oamenii de pe planeta asta, eu şi ascult, nu doar aud. ;-) ) Oricum, dacã nu îmi plãcea, îmi fãcusem planul sã plec la pauzã pentru a prinde partea a doua din "Lac"!

Doar cã... n-a fost cazul! Marionetele au fost captivante, jocul de scenã diferit de clasic - într-o secundã, Zerlina îi apare în fațã lui Don Giovanni, inițial fiind în cealaltã parte a scenei - şi multe momente, inclusiv cele tragice, au fost transformate cu mãiestrie într-unele amuzante, nemirându-mã prea tare ulterior, când am aflat cã spectacolul a avut peste 5000 (cinci mii! ) de reprezentații, peste 600.000 de spectatori), fiind inaugurat tocmai în 1991 (pe 1 iunie, de ziua copiilor), având, deci, peste 28 de ani de activitate continuã!


Primul apare... dirijorul Mozart! Apropo, originalul, Wolfgang Amadeus Mozart, a lansat "Don Giovanni" chiar la Praga, premiera având loc - dirijatã chiar de compozitor! - pe 29 octombrie 1787, cu 232 ani în urmã!, la Teatrul Estates, aflat în centrul oraşului, nu departe de Teatrul Național de Marionete. Teatrul Estates funcționeazã şi în prezent, prezentând spectacole de operă sau de balet!

Deci, Mozart a venit primul! Evident, nu originalul, ci o pãpuşã (marionetã) cam de un metru şi un pic înãlțime (aşa cum aveau sã fie şi celelalte) şi care era şi dirijor, dar şi... cum sã zic? Amuzator? Cã în englezã existã "entertainer", dar noi nu avem un cuvânt bun pentru acest rol. (E bun "prestator de servicii comice"? :-) ) "Mozart" era îmbrãcat în hainã mov, specificã secolului sãu real, având, desigur, peruca albã cu cârlionți rotunzi. Ridicã mâna, 4 arcuşuri se ridicã din fosã. Le dirijeazã, uvertura începe, dar "Mozart" se plictiseşte de partiturã, aşa cã aruncã foile acesteia peste cap, spre public. :-) Apar douã palme mari care întâi aplaudã, apoi cer cuiva din primul rând sã îi dea foile partiturii de pe jos. Cineva le dã, dar mâinile le iau şi le aruncã fluturând înapoi, în public, spre râsetele asistenței. :-)

Eeeh, şi uite aşaa, dragii moşului, la un semn al lui "Mozart", cortina se ridicã! " (Dragii moşului", nu ai mei. Eu nu sunt moş. :-) ) În spate e o planşã-perete mare, pe care e desenatã o casã cu arcade, iar în stânga e o planşã-fântânã. O pãpuşã fatã în rochie albã cu roz, blondã şi cu pãrul lung şi una cavaler în negru stau de vorbã. Apare altã pãpuşã costumatã ca un roman, care scoate sabia la cavalerul negru. Acesta ucide pãpuşa roman, dar îi dã pumni în cap şi sare "din tavan" cu picioarele pe ea de mai multe ori, ceea ce provoacã râsete în public. Pãpuşa comandor e azvârlitã cu un şut, iar pãpuşarul ei "cade" rãpus, mâinile şi capul atârnându-i acum în fața peretelui decor.

Ați dedus, probabil, personajele: Don Giovanni, cavalerul negru. Donna Anna, fata în alb. Comandorul, cavalerul roman. Muzica e la difuzoare, dar nu conteazã prea mult, se aude bine, iar actorii principali sunt marionetele. Se cântã în italianã, dar lipseşte traducerea, ceea ce cred cã e un motiv pentru care sala este doar pe jumãtate plinã, deşi spectacolul este captivant.

Un nou decor (tot din panouri) afişeazã un castel şi o pajişte. Apare o fatã (marionetã) în galben, îmbrãcatã elegant în rochie de searã, Donna Elvira. Don Giovanni e în genunchi, apoi, brusc, sare în spinarea ei, apoi, iar brusc, dispare din peisaj, acolo unde e şi o marionetã mai scundã cu un cap, îmbrãcatã în pantaloni maro, cãmaşã verde, haine țãrãneşti, adicã Leporello. Rãmas cu fata în galben, acesta îi explicã despre cele "mille tre" fete cehe pe care stãpânul sãu le-a "vizitat", în timpul ariei din tavan fiind derulate afişe verticale cu poze sepia cu femei goale. Reale, nu pãpuşi. :-)

Cortina mai face o genoflexiune şi dezvãluie un ospãț. O masã albã pe care se aflã un cap de porc roz, un ceainic, o gãinã friptã şi câteva sticle de vin, toate desenate. În spate e o pajişte verde şi câteva bãncuțe, iar în dreapta un carton cu câțiva oameni desenați, reprezentând mulțimea de petrecãreți. Don Giovanni şi Leporello se desfatã fiecare cu ce îi place, primul cu femei, al doilea cu zaibãr cehesc. ;-)

Zerlina, la a cãrei nuntã ne aflãm, e în costum popular, cãmaşã albã cu modele, fustã maro şi basma din dantelã, Masetto, soțul ei, e îmbrãcat, de asemenea, în costum popular şi are un zâmbet larg fixat pe fațã. Leporello papã hulpav porcul, Masetto îl pocneşte, dar primul îi dã un şut şi soțul Zerlinei dispare din peisaj, lãsând-o pe aceasta "non piu forte" pradã lui Don Giovanni.

"La ci darem la mano! "

Dupã lãsarea cortinei, vine Mozart, dirijorul. Se uitã la spectatori printr-un partitura fãcutã sul. Apoi bate în pupitru şi cortina se ridicã, dezvãluindu-l pe Don Giovanni cu Donna Anna. În timp ce el o vrãjeşte, în stânga apare un cavaler în armurã argintie, Don Ottavio, care, în mijlocul unui abur alb, se va lupta ulterior cu Don Giovanni. Douã marionete scheleți în stânga se ridicã, dar, în loc sã împrãştie groaza, se sperie una de alta, stârnind râsete. Dar real fãcutã şi care chiar încarcã atmosfera e ploaia care cade prin cortinã şi se scurge în fosã şi în fața primului rând.

Dirijorul Mozart vine cu o umbrelã neagrã. Bate cu ea în pupitru, cortina se ridicã. Don Giovanni e dezbrãcat şi face baie în juma de butoi, Leporello îl spalã pe spate cu o perie. Nu lipsesc fazele comice, de exemplu, cei doi se țin de nas şi se aruncã în apã, iar din fosã chiar sare apã înspre public, stârnind panică în primele rânduri și hohote în general.

Cortina aduce o micã pauzã şi pe dirijorul Mozart înfãşurat într-un cearceaf. Ridicarea ei dezvãluie pe scenã un zid şi o casã, plus douã cartoane desenate cu mulțimi de oameni, în fațã fiind Don Giovanni şi Zerlina într-o parte şi soțul ei ascuns în cealaltã parte dupã un carton-iarbã mare. Remarc sincronizarea perfectã a mişcãrilor pãpuşilor cu muzica, dar şi venirea pauzei. :-)


Sala are 12 rânduri, cam 20-25 de locuri fiecare. În micul foaier existã şi garderoba, care funcționeazã şi ca magazin cu pãpuşi de vânzare, câteva cd-uri cu muzicã de operã şi programul de salã.


Dupã doar 10 minute, dirijorul Mozart ordonã ridicarea cortinei. În stânga, din carton, desigur, se aflã statuia comandorului, în dreapta fiind un cimitir împrejmuit cu gard de marmurã, în fața lui fiind Don Giovanni şi Leporello, primul aşteptând una fanciula. Când vorbeşte, statuia e luminatã pe contur şi i se aprind ochii verde fosforescent, iar un abur alb pãtrunde pe scenã. "Venite a cena! " tunã Don Giovanni, urcându-se agresiv pe statuie, apoi se lasã cortina.

Apare dirijorul Mozart cu un pahar de şampanie. Îl bea, se uitã în el punându-l la ochi, cade brusc cu capul pe marginea scenei şi pãpuşarul preia paharul.

Cortina se ridicã, Don Giovanni şi Leporello stau la masã. Ultimul aduce un platou cu fructe. Decorurile sunt un interior simplu de castel. Deşi e scena rãzbunãrii comandorului, nu lipseşte umorul: un pãpuşar îl şterge la gurã pe Don Giovanni, iar dirijorul Mozart sforãie în ton cu muzica. :-) E aria cea mai cunoscutã din "Nunta lui Figaro", adicã "Non piu andrai, farfallone amoroso! ", tradusã în românã "Fluturaş nu mai ai aripioare, domnul conte ți le-a retezat! "

Apare statuia comandorului. E dublã ca înãlțime fațã de celelalte pãpuşi, nu i se vede capul decât când se apleacã, iar atunci i se observã fața bandajatã toatã. Leporello e în genunchi, cu spatele la public. Statuia îi dã una lui Don Giovanni, apoi ia masa şi scaunul şi le aruncã afarã, în culise. Leporello sare vitejeşte pe statuie, aceasta îl ia pe sus, îl pune pe burtã şi îi dã pãlmițe la funduleț, stârnind râsete în public. Apoi statuia îl ia pe Don Giovanni pe sus şi, printr-un abur alb, dispare cu el în jos, printr-o trapã, în timp ce pãpuşarul personajului principal atârnã mâinile în jos.

Apar apoi celelalte personaje, Don Ottavio, Donna Anna, Zerlina, Masetto şi chiar Leporello. Nenea Ottavio o curteazã pe tanti Anna, în timp ce pãpuşarul lui Leporello, un domn cu aspect de aproape pensionar, îl abandoneazã pe acesta şi vine în scenã, aşteptând ca Ottavio s-o convingã pe Anna. Se uitã la ceas, e nerãbdãtor, dã din buze a zeflemea, îl imitã ironic pe cuceritor, iar pânã la urmã se saturã de aşteptat şi dãrâmã toate pãpuşile de pe scenã. Uneia îi face respirație gurã la gurã, apoi dã cu mãtura, publicul râde, din fosã apar toți pãpuşarii şi, dupã aproape douã ore de la începutul spectacolului, cortina e închisã de final.


Am plecat. Ce poți face apoi, seara la 10, în Praga? Sã vizitezi oraşul, ce altceva? :-) Ultimul metrou e cam pe la miezul nopții, aşa cã urmãtoarele douã ore devin un deliciu. Şi aşa am dat şi rãspunsul întrebãrii de la începutul articolului, care a venit dupã un circuit cu autocarul prin țãrile baltice şi nordice (la dus prin Polonia, la întors prin Germania şi Cehia) în care am vãzut 20 de localitãți, dintre care 10 capitale: Praga a fost cea mai frumoasã! Şi nu e prima din strãinãtate în care am vãzut un spectacol, dar e prima (şi, deocamdatã, singura) de pretutindeni în care am vãzut o operã cu marionete ca personaje. ;-)


La ci darem la mano!
Non son piu forte! Non son piu forte!
Vieni! Vieni!


Decuie! Mulțumesc!


Distribuția:
Wolfgang Amadeus Mozart
:-)

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!



Alte titluri din aceeasi categorie

04-06: Opera Regalã din Londra îşi reia activitatea
London Royal Opera House - Covent Garden (Opera Regalã din Londra) organizeazã primul spectacol dupã perioada închiderii forțate din cauza virusului Corona. Pe 13 iunie, ROH organizeazã un concert denumit chiar "Live from Covent Garden" ("În d ... [ continuare ]
Din categoria Stiri opere din strainatate

25-11-2019: Opera din Ruse împlinește 70 de ani de la prima premieră
Miercuri plecăm în expediție la Ruse! Să mă contacteze cine dorește să vină cu noi!
Opera din Ruse împlinește 70 de ani de la prima premieră, "Traviata", 27 noiembrie 1949
Miercuri, 27 noiembrie 2019, ora 19, organizează o ... [ continuare ]
Din categoria Stiri opere din strainatate

27-08-2015: Program SEPTEMBRIE, Arena di Verona - Spectacolele incep la ora 20:45
Marti, 1 Septembrie la ora 20:45, Nabucco (Giuseppe Verdi)
Miercuri, 2 Septembrie la ora 20:45, Aida (Giuseppe Verdi)
Joi, 3 Septembrie la ora 20:45, Romeo si Julieta (Charles Gounod)
Vineri, 4 Septembrie la ora 20:45, Barbierul ... [ continuare ]
Din categoria Stiri opere din strainatate

25-07-2015: Program AUGUST, Arena di Verona - Spectacolele incep la ora 20:45
Sambata, 1 August la ora 20:45, Barbierul din Sevilla (Gioachino Rossini)
Joi, 6 August la ora 20:45, Tosca (Gioacomo Puccini)
Vineri, 7 August la ora 20:45, Barbierul din Sevilla (Gioachino Rossini)
Sambata, 8 August la ora 20:4 ... [ continuare ]
Din categoria Stiri opere din strainatate

15-06-2015: Program IULIE, Arena di Verona - Spectacolele incep la ora 21:00
Vineri, 3 Iulie la ora 21:00, Nabucco (Giuseppe Verdi)
Sambata, 4 Iulie la ora 21:00, Don Giovanni (Wolfgang Amadeus Mozart)
Duminica, 5 Iulie la ora 21:00, Aida (Giuseppe Verdi)
Marti, 7 Iulie la ora 21:00, Aida (Giuseppe Verdi) ... [ continuare ]
Din categoria Stiri opere din strainatate

In constructie
Romna English Italiana Deutsch Franais Espaol
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in Asia
Website-ul in Africa
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Meditatii
Meditatii Cazare Sondaje Meditatii Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site