[ Autor Andra Silivestru ]  Pe 6 iunie, a fost repusă în scenă, la Opera Națională București, "Tosca" de Puccini, o montare regizată de Alfred Kirchner, cu o scenografie care îi aparține lui Karl Kneidl. Aceeași producție a fost prezentată în 2008, pe scena Volksoper Wien, cu excepția faptului că atunci s-a cântat în limba germană, nu în limba italiană.
Așadar, nu am avut parte, de această dată, de o montare creată special pentru scena bucureșteană, dar a fost, probabil, o noutate pentru majoritatea celor prezenți în sală.
Primul act, "îmbrăcat" în schele terne, a fost unul incert din punct de vedere al interpretării pentru Iano Tamar (Tosca) și Lorenzo Decaro (Cavaradossi), încă nu era limpede dacă vor ridica ștafeta la următorul nivel sau vor rămâne la un nivel intermediar; senzația m-a urmărit pe tot parcurcul serii.
Per total, soprana nu a reușit să țină de multe ori (de prea multe ori?) publicul conectat la personaj, a oferit un Vissi d`arte oarecum răstit, iar tenorul, deși i se recunoștea în glas o anumită calitate, a fost un Cavaradossi ușor tomnatic, mai din toate punctele de vedere.
În schimb, baritonul Luis Ledesma a primit cele mai multe aplauze la final și s-a auzit, văzut, cel mai bine pe scenă. Un Scarpia mai puțin repugnant decât ne-am fi așteptat, dar frumos "stăpânit" de Lesdema.
În rolul lui Angelotti, un bas de-al casei, Marius Boloș, cu o voce potentă și o mobilitate neașteptată, ținând cont de statura artistului și de locul unde personajul trebuie să se ascundă, repede, de mai multe ori - sub scenă, printre niște schele.
Iustinian Zetea a fost Sacristanul, un rol mic, dar savuros dacă este interpretat așa cum trebuie, iar basul nu a dezamăgit.
Keri-Lynn Wilson a dirijat în forță, uneori prea în forță, acoperind câteva momente cheie. Orchestra a dominat tot ce se întâmpla pe scenă, fără să fie, în acest caz, un lucru rău, ținând cont că sunetele cele mai plăcute și mai nuanțate s-au auzit din fosă.
În concluzie, producția este una aproape monocromă; nici nu exaltă, nici nu supără, cumva plictisește. Poate, "culoarea" ar fi trebuit dată de interpretarea Toscăi, lucru care nu s-a întâmplat.
.
Distribuţie:
Tosca - Iano Tamar (invitată)
Cavaradossi - Lorenzo Decaro (invitat)
Scarpia - Luis Ledesma (invitat)
Angelotti - Marius Boloş
Sacristanul - Iustinian Zetea
Spoletta - Valentin Racoveanu
Sciarone - Daniel Filipescu
Temnicerul - Florin Simionca
Pastorul - Alexandru Costea |