Bad Hersfeld Himmlische Aida

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2014 ] [ Subcategorie II Aida ] [ Data articol: 2014-08-12 ] [ Din localitatea Bad Hersfeld ] [ Tara Germania ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=11&nume_categ=bad-hersfeld---himmlische-aida ]   Cand te afli in Germania, e musai sa calatoresti cu trenul InterCity macar o data. E adevarat, trenuri de mare viteza exista si in Franta (TGV), Spania (Ave), Italia (Freccia) sau Anglia (Eurostar), dar ICE-urile nemtesti au parca o alura mai prietenoasa. Sau cel putin asa le percep eu, poate si pentru ca, in 2010, un ICE a fost primul tren cu care am calatorit cu 300 km pe ora si poate si pentru ca am mers cel mai mult cu ele, Germania fiind "in drum" dinspre Romania spre Anglia, Danemarca, Franta si altele. Si imi place sa repet experienta ori de cate ori am ocazia, cum ar fi acum, cand am venit glont de la Koln la Frankfurt cu un astfel de... glont. Drumul continua din Frankfurt (am Main) cu alte trenuri "mai lente" si ajungi in gara total necunoscutului orasel Bad Hersfeld, iar pe peron, deasupra tablei pe care scrie numele orasului, se afla o alta tabla pe care scrie... "Festspielstadt"! Nu stiu eu germana, dar "stadt" e "oras", "fest" suna a "festival", iar "spiel" e "joc", adica... "Bad Hersfeld, orasul festivalului"! Asa de... grossen (mare) sa fie festivalul? Nu stiu cat de cunoscut este in lumea "mare" a Operei, dar am aflat ca "Bad Hersfelder OpernFestSpiele" are, incluzandu-l, desigur, si pe acesta, 54 de ani de activitate! Iar anul debutului sau, 1951, mi se pare cu atat mai important de remarcat si apreciat, cu cat nu trecusera decat 5 ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, pierdut, dupa cum se stie, de nemti, iar atunci Germania era o tara complet distrusa, la propriu, si plina de ruine. StiftsRuine, locul unde se desfasoara festivalul, nu este insa o ruina ca urmare a sangerosului razboi amintit, ci reprezinta ramasitele unei constructii care pare a fi fost facuta prin anii 769 (nu 1769! ) si care a fost vizitata in 1521 de Martin Luther, ale carui actiuni au dus la nasterea religiei protestante, una dintre cele mai importante din lume. Am gasit StiftsRuine descrisa pe un site... lutheran ca fiind cea mai mare ruina din lume a unei biserici romano-catolice! Am ajuns, deci, in gara din Bad Hersfeld la linia a treia. Am coborat in pasajul de trecere pe sub linii pentru a ajunge in gara propriu-zisa - banal, nu? - dar pasajul... Pasajul avea peretii de sticla, imagini contururi de cantareti si motive muzicale, masti de teatru, imagini de epoca (tot contururi), iar peretii erau luminati alternativ in mai toate culorile de baza, violet, rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, trecerea de la o culoare la alta facandu-se difuz, placut, dar un pic cam repede. (In albumul foto am introdus mai multe fotografii din pasaj.) Am intrebat cum ajung la StiftsRuine - ca turist, in Germania nu trebuie sa stii germana, cred ca peste 80% dintre nemti vorbesc engleza - si am pornit intr-acolo. (Desigur, trebuie sa stii engleza. :-) ) Orasul e banal in prima parte, dar zona de centru e frumusica si are un iz medieval, chiar daca probabil a fost reconstruita dupa al doilea razboi mondial, asa cum s-a intamplat cu majoritatea oraselor germane. Usor, usor, nu mai e nevoie sa intreb care-i drumul, vad din ce in ce mai multi oameni care se indreapta in aceeasi directie. Parca sunt aliniati si, desi vorbesc intre ei, linistea pare asezata pe strazi. Doar un român cu un troler troncanind micile roti pe dalele de piatra "strica" atmosfera. :-) StiftsRuine e ca o cetate mica si veche. Ca alura, seamana cu manastirea Chiajna-Giulesti, aflata la marginea Bucurestiului, ziduri inalte, "gauri" in acoperis si in ziduri, dar e mai mare si, mai ales, e utilizata. Organizatorii au montat un acoperis de panza peste zona in care stau spectatorii, iar in fata intrarii se afla vreo 15 steaguri, dintre care le-am remarcat pe cele ale Italiei, Frantei, Statelor Unite si, desigur, Germaniei. Intre steaguri si intrarea in cetatea-biserica se afla cateva mese, iar cativa nemti beau in picioare un pahar probabil de sampanie. Intru, "sala" are multe scaune (vreo 1600 - toate aveau sa aibe locatari), zona in care stau spectatorii e acoperita, dar scena nu! Ora de incepere a spectacolului: 20, 30. E 20, 30, apare dirijorul. Si incepe opera. Vreo surpriza? :-) Decorul este simplu, doar doi sfincsi pusi undeva pe scena in centru-stanga si centru-dreapta. Montarea pare semi clasica, deducand si dupa "decoruri", si dupa costumele lui Radames si ale preotului, primul intr-un tricou ca o tunica maro, pantaloni si cizme crem, al doilea intr-o roba alba, lunga, centura aurie si gulerul mare cu modele aurii. Incep si cuvintele si... ma bufneste rasul!!! Se canta... IN GERMANA!!! :-) ) ) "Aida" in germana! :-) ) ) Celesten Aiden :-) ) ) Desigur, nu asa se spune in nemteste, dar mi-a placut sa germanizez un pic numele celebrei arii a lui Radames din primul act, mai ales ca inca ma aflam sub influenta amuzamentului de a vedea "Aida" in germana - neplanificat, de aceasta data -, la nici doua saptamani dupa ce vazusem "My Fair Lady" in germana! :-) Himmlische Aida! ;-) La sfarsitul ariei, alta surpriza: nemtii nu aplauda, desi Radames a cantat bine! Nu le-o fi placut varianta in germana! :-) ) ) Amneris are o platosa aurie, o fusta lunga alba cu verde pe verticala si ceva alb in picioare. Aida, rochie gri cu maro cu porocaliu inchis cu verde inchis tot pe verticala. Ambele au trasaturi germanice dar stiluri diferite de figura. Primele aplauze vin ca o surpriza si se aud dupa ce canta toti trei impreuna. Deci nu din cauza ca nu le-a placut partitura in germana nu au aplaudat prima oara! :-) Atunci sa caut o explicatie... economica, asa gandesc ca au gandit si nemtii, economic, aplauzele de acum erau tot alea ca numar si durata, dar se imparteau la trei si satisfaceau vanitatea a trei cantareti deodata. :-) Acum o sa incerc sa va stimulez imaginatia. E destul de greu, mai ales ca nu am nici partitura, nici cum sa scriu una, dar incerc. Ia, sa vedem! Intai ton jos, apoi doi timpi pauza. "Tenfelt! " Ton un pic mai sus, apoi alti doi timpi pauza. "Tenfelt! " Urmeaza de trei ori succesiv, fara pauze intre, prima oara ton mai sus decat data trecuta, apoi cel mai de sus, a treia oara pe ton intre ultimele doua dati. "Tenfelt! " "Tenfelt! " "Tenfelt! " Ia, acum din nou, cursiv, cum am descris mai sus: "Tenfelt! " "Tenfelt! " "Tenfelt! " "Tenfelt! " "Tenfelt! " Buuun! Acuma cine stie "Aida" va identifica usor ce am "cantat" in cor "impreuna": "Guerra! " "Guerra! " "Guerra! " "Guerra! " "Guerra! " Este ca suna dragut "Aida" in germana? :-) ) ) Las placerea cunoscatorilor de germana sa descopere ce este "Tenfelt"-ul meu. :-) Eu l-am dezbatut cu un prieten care stie germana - si caruia ii multumesc pentru rabdarea avuta - si am "migrat" printre variantele "Zum Kampf" (traducerea exacta din italiana), "Zum Feld", "Schlachtfeld" si cea mai apropiata ca asemanare fonetica, "Dem Feld". A lipsit "Dansul micilor negri" si instrumentalul de dupa Marsul Triumfal! Dar si alte arii, destul de multe, lucru foarte neplacut! Marsul triumfal, sunt adusi prizonierii. Sunt legati toti de o sfoara lunga, din care isi scot mainile cand sunt eliberati. Preotii egipteni au niste besici pe cap care sa ii faca sa arate ca au chelie. Costume lor totusi parca nu sunt total egiptene. Lipseste si dialogul dintre Aida si tatal ei dupa ce faraonul ii da lui Radames mana lui Amneris! Dar se aud H-uri, T (Tz) -uri, N-uri si Z-uri din belsug. :-) Nu s-a dat pauza intre actele 1 si 2! De fapt, nu s-a dat nicio pauza pana la final (! ) si asa am inteles de ce spectacolul se termina repede, la 11, desi a inceput la 8, 30. Si m-am mai gandit ca organizatorii, germani, au actionat in stilul idolului lor liric, Wagner, care a compus opere lungi, interminabile, care sa tina spectatorul legat de scaun ore in sir. Templul din actul al treilea nu este nevoie sa fie construit - doar ne aflam intr-un templu-biserica :-) - asa ca niste lumini albastre pornind de jos in sus pe stalpi sunt suficiente pentru a il simboliza. Amneris e acum in rochie rosie. Tzu fliiiighen! Adica "Zu fliegen! " :-) Alias "Fugiaaaamo! " :-) "Abandonar la patria! " - in spate, printre sparturile din ziduri, se vede luna! Scena fugii lui Amonasro si Amneris, montata prost, ca mai peste tot! Cred ca este scena cea mai prost montata de catre mai toate teatrele de opera! Sunt niste timpi acolo pe care regizorii ii ignora, ori din superficialitate, ori din... nepricepere, in majoritatea montarilor in timpii respectivi Amonasro avand timp berechet sa o omoare pe Amneris, iar alta eroare des intalnita, Radames ii ia cutitul din mana lui Amonasro de parca acesta i l-ar da prieteneste, de bunavoie. Sa "votez", totusi, pentru superficialitatea regizorilor? Inainte de judecata lui Radames are loc o schimbare de lumini din usor albastru in rosu puternic. In mrejele acestei culori are loc judecata, iar dupa ce preotii il condamna pe Radames la moarte, apare primul si singurul beneficiu al montarii spectacolului in limba locala: Blestemele lui Amneris adresate preotilor suna foarte bine in limba germana! :-) ) ) Aplauze furtunoase la final. Urale si chiar fluieraturi admirative! Este ora 22, 44, spectacolul a durat doar doua ore si 13-14 minute! Apoi sala se goleste repede, desi nu sunt decat doua iesiri, iar acestea se concateneaza apoi intr-una singura, ma larga, e adevarat. Dupa ce am vazut atat atat opereta mea favorita, "My Fair Lady", cat si opera mea favorita, "Aida", in germana, o limba scrshnitan und zjnepotriviten fur muuuzica, asa cum insusi Mozart afirma, concluzia este una banala, dar de evidentiat: muzica buna suna bine in orice limba este cantata! PS: Am mai invatat un cuvant in germana. :-) "Bad" inseamna "spa" in engleza, adica "statiune balneo-climaterica". Vedem si la Baile Herculane un spectacol printre ruine? ;-)

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

08-11: Aida storica 19132024
Aida la Verona 100 + 1. O sută de emoții plus una, a ta!

Arena di Verona, cel mai italian loc de pe Pământ!

Acestea sunt sloganurile prin care Arena di Verona a ales in acest an, 2024, să promoveze Festivalul de O
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

05-11: OperaNationala.ro, 15 ani de activitate
Website-ul OperaNationala.ro a împlinit 15 ani de activitate!

Numărul total de știri și articole incluse în website este 4050, iar numărul de știri despre teatrele de operă din România

Opera Nationala Bucurest
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

02-11: Ottelogir ed siv al Arepo nid Atsepadub
Rigoletto de vis la Opera din Budapesta
Ottelogir ed siv al Arepo nid Atsepadub
sau
atsepaduB nid arepO al siv ed ottelogiR

Veneam de la ... Helsinki! Fusesem ghid de turism pe ruta Cluj-Napoca - Oradea - Kosice - Cracovia - Vilnius - Riga - Tallinn - Helsinki
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-10: Va e vedi Tosca a Verona! 2024
Puii mei au văzut prima oară "Tosca" la Teatro dell`Opera di Roma, acolo unde a avut loc premiera mondială în 1900! Am să repet asta cu fiecare ocazie potrivită! :-) Aida avea 2 ani și 2 luni, Mihai avea 2 ani și 10 luni! Pentru Aida a fost c
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

25-10: TimiTosca bănățeană, ultima penultima redută
"Tosca" la Timișoara este primul spectacol văzut în capitala Banatului de către ... Bebe Mihai! Puiul meu are 4 ani și 8 luni și a fost ... la aproape toate operele din România! De acum lipsește numai Opera din Iași, iar dintre operele româ
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro