Boema pe Main

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II Boema ] [ Data articol: 2015-03-20 ] [ Din localitatea Frankfurt Pe Main ] [ Tara Germania ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=23&nume_categ=frankfurt-am-main---boema ]   Frankfurt am Main, Cetatea Francilor de pe râul Main - a nu se confunda, din cauza numelui, cu orasul est-german Frankfurt am Oder - este al 5-lea oras german ca populatie, avand 650.000 locuitori, adica exact cat Oslo, dublu cat Craiova si ceva mai putin decat Chisinaul. Desi mic comparativ cu alte metropole, orasul este unul dintre cele mai puternice centre financiare din Europa, cele mai mari cinci banci germane + Banca Centrala Europeana + Bursa de Marfuri (una din primele 6 in lume, fondata in 1585) avand sediile centrale aici. Din acest motiv orasului i se mai spune si Bankfurt am Main. Tot aici se afla al doilea cel mai mare aeroport din Europa (dupa Heathrow din Londra), precum si sediul DB, Deutsche Bahn, cefereul nemtesc. :-) Acesta, sediul, este un zgarie-nori urias, care, alaturi de altii ca el, fac centrul sa semene cu zona Manhattan din New York, celebra pentru zgariosi, motiv pentru care orasul mai are si porecla de Mainhattan. Dar orasul nu are numai centru modern, ci si cladiri medievale, majoritatea reconstruite dupa Razboiul al doilea mondial. In Kaiserdom, catedrala imparatilor, erau incoronati conducatorii Prusiei, iar aceasta, piata si cladirea primariei, R�mer, precum si Opera Veche sunt alte locuri care invita la intoarcere in timp. Fressgasse, Aleea imbuibarii, pe numele real Grosse Bockenheimer Strasse, este strada lor pietonala gen Lipscani Bucuresti sau Republicii Brasov. Acolo se afla multe unitati de imbuibat :-) , restaurante, cofetarii, patiserii si alte cuiburi de mutat gaura la curea. Tot acolo se afla si o dama goala stand pe burta. Cam tare dama si cam plinuta, dar, de, poate asa le place nemtilor. Nu insa si cainilor nemti. La cateva secunde dupa ce m-am dat jos de pe ea :D, un catel a inceput sa o latre inversunat. Initial am crezut ca o cearta, dar era mai degraba speriat decat gelos. :-) A latrat-o, s-a apropiat cu grija de ea, a mirosit-o si, cand a vazut ca e din marmura alba, a plecat dand din coada vesel. :-) Tot la Frankfurt, in 1794, s-a nascut marele scriitor Goethe. Casa lui natala, langa care se afla si un muzeu care ii este dedicat, a fost bombardata in Al doilea razboi mondial, dar a fost recostruita fidel ulterior. Printre creatiile lui sunt spectacolele de opera Faust si Werther. Ba nu, pentru ele a "compus" doar subiectul. :-) Intrucat sunt multi microbisti printre cititori :D, nu pot sa termin prezentarea orasului fara sa amintesc despre stadion, deoarece este modelul dupa care a fost construita Arena Nationala din Bucuresti. Da, seamana foarte bine, diferentele mari fiind doar doua, una in favoarea noastra, cealalta in favoarea lor. Arena Nationala e mai frumoasa. E mai noua si mai viu colorata. Dar pe langa stadionul lor am vazut o multime de copii jucand fotbal. Asta explica oare de ce e Germania campioana mondiala la acest sport?... Dar si noi suntem campioni mondiali... la handbal feminin sub 18 ani, la mistouri inutile si la pase cu calcaiul. Titlul de la handbal e real, restul paragrafului e o pasa cu calcaiul data la misto. :D Spectacolul nu s-a desfasurat unde speram - nu, nu in Domul din Koln sau in KaiserDom. :-) In urma cu cativa ani, cand am vizitat orasul prima oara, am vazut Alte Oper, adica Opera Veche, cea mai frumoasa cladire din oras. Inaugurata in 1880 de imparatul Wilhelm primul dintre ei, care a venit special pentru eveniment, cladirea este folosita in special pentru concerte de muzica simfonica sau de arii de opera. Stiu ca si Angela Gheorghiu a cantat acolo. Ruina timp de 40 de ai dupa razboi - si la nemti uneori lucrurile se misca greu - cladirea a fost renovata si in prezent este una dintre cele mai frumoase Opere din Germania. Cladirea noua a Operei arata pe afara mai degraba a magazin universal si, daca nu ar scrie explicit pe cladire, nu ai avea niciun indiciu ca acolo e opera, mai ales ca la etajul 1 se vede prin geamuri mari un ditamai restaurantul. Interiorul este modern, desigur, si e acceptabil ca sala de opera, mai ales tavanul facand atmosfera placuta, fiind decorat cu luminite care arata ca stelutele pe cer. Decorul de baza al actului intai este un zid mare de caramida maro inchis, care este cat toata scena de inalt si de lung. Sus e pusa o tabla albastra care se vrea a reda acoperisul (dar nu mi se pare potrivita combinatia de culori), pe zid sunt cateva geamuri si burlane de scurgere, iar in centru o usa glisanta din fier ondulat ca graficul lui cosinus de ics. :-) In dreapta e o soba uriasa si un horn corespunzator de eliminare a fumului, iar la unul dintre geamuri sunt pusi pe pervaz doi saci cu nisip, ceea ce e foarte bine, caci altfel batea vantul si raceau si spectatorii, nu doar Mimi. :-) In ciuda tevilor, Rudolfo e in frac. Colline e negru si are un parpalac gri inchis. Mimi e asiatica (imbracata in alb), iar Marcello are camasa alba, lunga si o tine pe deasupra pantalonilor gri de lucru. Alcindoro e tot in frac, spilcuit si aranjat. "Colline, sei morto?" Publicul german râde! "Non son solo! Siamo due! ", cei trei prieteni zic provocator-admirativ "uuu", publicul râde iar. La Momus, lume care mai de care mai... imbracata in negru. La fel si decorurile, si terasa (de pe stanga), poporul (in centru dreapta, unii intr-o caruta aplasata in mijloc), iar un manechin in mantie neagra si cu cap de schelet e plimbat deasupra multimii. Doar Rudolfo, Marcello si mosul Musettei au camasi albe, dar si acestea sunt pe dedesupt si se vad putin. Numai Mimi e complet in alb, Un contrast placut ca idee. Ca actiuni de remarcat, Marcello e cam agresiv si chiar il ameninta cu un scaun pe mosul insotitor al Musettei, la inceput se dezbraca la bustul gol, apoi isi scoate si itarii - n-am inteles de ce - iar la final isi scoate un pantof (verde fosforescent!?! ), pe care il da Musettei dupa ce aceasta mimeaza ca o strange pantoful. Asa o fi pipa pacii in Frankfurt. :-) Tot in momentul impacarii lor mi-a placut ca Shaunard si Colline s-au imbratisat ironic, dar cel mai mult mi-a placut cum sexoasa Musetta canta sus, in caruta, ca barbatii se uită lung dupa ea. Pai, cre` si io, cine mai e ca ea, cocotata in caruta in mijlocul scenei operei din Frankfurt? :-) ) ) Hanul din actul trei e o usa conturata fosforescent amplasat in dreapta spate, langa care se afla o reclama si un geam. Scena e ocupata doar de bariera - care e uriasa, lunga cat aproape toata scena -, in spate e liber, astfel ca decorul da tot senzatia reusita de negru adanc. In dreapta sunt cateva trepte spre han, iar in stanga un chiosc, postul de garda, cu usa orientata in lateral. Din chiosc iese un soldat, se duce pe laterala acestuia - e cu spatele la spectatori - si mimeaza ca se pisa. Spectatorii rad usor cand isi trage fermoarul, dar eu n-am inteles si nu cred ca o sa inteleg vreodata de ce pisatul reprezinta ceva modern si de aratat pe scena. N-am trait pe vremea romanilor, dar cred ca inca de pe atunci si chiar de mai inainte lumea se "indeletnicea" cu asa ceva, nu e nimic modern in asta si toata lumea stie cum se face. :-) Din han iese un mos vesel cu doua fufe. Ceva mai tarziu, iese alta si mimeaza ca vomita. Uite, n-am nimic impotriva vomitatului pe scena! :-) ) ) Si nici impotriva mosului cu doua fufe! :D :-) ) ) Aaa, rusine, Adiii! :-) ) ) La finalul ariei lor mirifice din acest act, Mimi si Rudolfo se departeaza unul de altul mergand cu spatele, R spre dreapta scenei, Mimi spre fundal. Acolo se da la o parte o jumatate din peretele negru, iar in locul ramas liber e un alb luminos catre care Mimi se indreapta si in care dispare. In actul al patrulea reapare zidul maro. Singura diferenta e aparitia unei saltele albe aruncata pe jos. Nemtii râd cand Marcello spune pitigaiat "Rispeti la modestia", iar negrul Colline canta bine "Vecchia zimarra". Doar "meine M�tze" - mia cuffieta - rossa, in vorbe - e alba. "Man nennt mich Mimi." "Ma cheama Mimi." "Ah, Mmimmmii! Mei-nee sch�-�-nee Mmimmmii! " PS: E bine sa stii un pic de germana, ce sa zic. Da, de exemplu, eu stiu exact un pic. Din aceasta opera am mai invatat unul, m�tze, cuffieta, boneta sau caciulita. Dar mai stiu cateva cuvinte... principale. Cum ar fi "haupt". Care inseamna "principal". No, si cand am auzit in metrou la difuzor ca statia urmatoare e haupt, am coborat hap! repede. Mergeam la HauptBahnHof, gara principala. Doar ca eu am coborat val-vartej la HauptWache, cladirea principala a garzii. :-) ) ) Distributia Mimi: Karen Vuong Rodolfo: Francesco Demuro Musetta: Juanita Lascarro Schaunard: Bj�rn B�rger Marcello: Daniel Schmutzhard Colline: Vuyani Mlinde Benoit: Franz Mayer

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

26-05: BilanÈ› 2024. Recorduri la Arena di Verona
(Aida, 7 ani. Mihai, 4 ani)

Anul acesta a început ca fiecare dintre ultimii ani: 1 ianuarie, cu copiii, la TVR1, văzând Concertul de Anul Nou de la Filarmonica din Viena. E foarte interesant să compar reacțiile lor de la an la an, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

25-05: BilanÈ› 2022. Vedi Londra, Verona, Roma, ...
(Aida, 5 ani. Mihai, 2 ani)

Londra, Londra.
Roma, Londra, Roma.
Printre ultimele Lyon, Paris, Verona, Venezia ... Varna, Veliko Trnovo. Viena, Bratislava.
Și, desigur, Craiova, Brașov, Constanța.
Galați, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro