NCPA, Samson si Dalila. Uăă ai nii!

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II ChinaRail 2015 ] [ Subcategorie III Samson È™i Dalila ] [ Data articol: 2015-09-13 ] [ Din localitatea Beijing ] [ Tara China ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=49&nume_categ=beijing---samson-si-dalila ]   Cand am inceput lucrez la acest site si nici macar cand am inceput sa scriu primele randuri pentru site, nu banuiam ca o sa ajung atat de departe. Nici fizic, nici cu scrisul. E drept, de mic mi-a placut sa ma uit pe harti si sa ma "plimb" pe firul imaginatiei, dar multe destinatii nu credeam ca le voi atinge vreodata. Ca sa nu mai spun ca, la ora respectiva, Craiova mi se parea o destinatie tintă "jmecheră". :-) NCPA este una dintre ele. Prima oara cand vezi in poza NCPA, senzatia e ca e un OZN care se pregateste sa decoleze. Iar in realitate, cand esti acolo, chiar daca stii ca nu decoleaza, senzatia tot aceeasi este. Iar daca îi dai ocolul... te intrebi unde e intrarea! Pentru ca intreaga cladire este inconjurata de apa de jur-imprejur si nu se vede nicio usa si nicio cale de acces! Pe apa mai plutesc si niste ratze, iar acestea, ca sa iti faca in ciuda, tin secreta calea de intrare in OZN. Le poti intreba in româna, engleza, degeaba! Nici mandarina (chineza) nu cred ca ar folosi, oricat ar fi ea de simplificata. In fine, le poti ameninta ca le faci ratze pekineze - o celebra reteta si recomandare locala, de neratat pentru oricine vine in Beijing - asta s-ar putea sa tina, dar n-as băga ratza in foc. Vorba vine! :-) Cum? Ce este NCPA? N-am zis încă? Ba da, am zis, un OZN! Obiect Zburator Neidentificat. Sau un CIAZ. Constructie Identificată cu Aspect Zburător. :-) Adică, mai terestru, o cladire moderna in forma de jumatate de elipsoid, care, oglindita in apa care o inconjoara, seamana cu un zepelin metalizat. La exterior este acoperita de placi de titaniu, o zona de zid de o forma oarecum triunghiulară fiind acoperita cu placi de sticla. NCPA, adica "National Center for Performing Arts", reprezinta o denumire inutil de complicata pentru aceasta cladire care are in interior 4 sali de spectacole, cea mai mare si mai importanta dintre ele avand peste 2000 de locuri si putand fi rezumata sub numele de Opera din Beijing! Pekin, Peking sau Beijing. Citit "bei-gin". Capitala Chinei. In traducere, "Capitala de Nord", "bei" insemnand "nord", iar "jing", capitala. (Exista si Nanjing, "nan" insemnand sud.) Este doar al treilea oras ca marime in China, cu o populatie in jurul a 20 de milioane de locuitori, avand o marime sensibil egala cu primele doua, Shanghai (citit "shan-hai" cu accent pe primul "a") si Chongqing (citit "ciun-tzân"). Fiecare cu putin mai mult decat are intreaga Românie in prezent. Este un oras extrem de aglomerat, senzatia pe care am avut-o la intoarcerea acasa fiind ca Bucurestiul este un oras aerisit. "Enorm de multi chinezi" nu e un pleonasm, strazile deseori semanand deseori cu mitingurile de la noi, iar cozile existand la orice, uneori inclusiv la autobuz! E greu de descris in cuvinte, dar cine a fost la un miting stie senzatia, diferenta fiind ca acolo cam asa e in fiecare zi, cu un mare plus in zilele nelucratoare. Metrourile circula la 1-2 minute la orele de varf si toate sunt pline, deseori rămânând oameni in statie sa astepte urmatorul tren. (Apropo de metrou, mi-a placut cum suna fraza... "We are arriving at CianCiunCiao station! " :-) ) Alt aspect important e poluarea. In Romania avem o idee despre poluare, stim ca Bucurestiul e cel mai poluat oras din tara si ca orasele mari sunt mai poluate, dar ce avem noi este, din fericire, doar o impresie fatza de ce e in China. Acolo poluarea se vede. Pluteste peste toate marile orase si arata ca niste nori gri-cenusii asemanatori cu cei de ploaie, iar soarele deseori abia se vede palid sau nu se vede deloc din cauza lor! Am fost intr-un "orasel" (Rizhao, citit "ri-giao") de 2, 8 milioane de locuitori si aflat pe malul marii, soarele abia se zarea in spatele norilor grosi de poluare. Desigur, ca tot omu` :-) , am facut si baie in marea Chinei de Est, apa nu arăta rau, dar era departe de a fi limpede. Am inceput cu aspectele negative despre Beijing, dar orasul are si aspecte pozitive si cu siguranta merita vizitat. Orasul interzis (acolo unde Turandot măcelărea printi la micul dejun :-) ), Palatul de vară (acolo unde Turandot măcelărea vara printi la micul dejun :-) ), Templul Raiului (acolo unde Turandot multumea Cerului că i-a trimis printi pentru micul dejun :-) ) sunt cele mai importante locuri in care turistul poate intra in contact cu istoria si cultura traditionala chineza, cea care este nuanta cea mai atractiva a unei vizite in China. Sunt locuri izolate in avalansa moderna de cladiri si masini, dar sunt conservate cu grija pe care o merita. Pe langa acestea, la doar 74 km de Beijing se afla Marele Zid Chinezesc, una dintre cele mai mari constructii din lume, dar care nu se vede nici de la 20 de kilometri distanta, darmite de pe Lună, asa cum eronat cred unii cu tărie, desi n-au fost pe Lună. :-) Opera este cea mai frumoasa cladire moderna, desi, daca ma gandesc bine, nu pot trece "Cuibul de pasăre" sau "Bula de apă" in urma ei. "Cuibul de pasare", adică stadionul olimpic. :-) "Bula de apă", adică bazinul olimpic de înot. :-) Cine crede ca le recomand doar din pasiunea mea pentru sport este rugat sa le caute pozele in albumul foto dedicat acestui articol. De preferat cele facute seara, dupa ce se intuneca. Insesi numele lor spun ceva. Stadionul "Cuib de pasăre" arată ca un cuib de pasăre, iar bazinul "Bula de apă" arată... ca o bulă de apă :-) când este luminata cu albastru. Căci acea cladire ingenios conceputa capătă si alte culori sau jocuri de culori si e un deliciu în sine doar sa stai si sa casti gura la ea pret de cateva minute. Multe. :-) Toate trei sunt obiective turistice de neratat. Revenind la Opera, aceasta nu are un repertoriu stabil de opera europeana. Am urmarit programul in ultimele patru luni, perioada in care au fost prezentate la distanta de cam o luna câte 3-4 reprezentatii grupate "Elixirul dragostei" (la inceputul lui iulie), "Trubadurul" (la sfarsitul lui iulie), "Simone Boccanegra" (in august) si "Samson si Dalila" (in septembrie), in perioada octombrie-decembrie nefiind programata nicio opera "vestica", asa cum zic chinezii, dar fiind in program alte genuri, adica opera traditionala chinezeasca, balet, dans pe muzica europeana sau vestica, teatru. Pe de alta parte, au avut invitati de primă clasă, Placido Domingo in "Simone Boccanegra" si Jose Cura in "Samson si Dalila". In timpul zilei, cand nu sunt programate spectacole, NCPA programeaza si un asa zis "Guide tour". Este ghid doar cu numele, biletul (de vreo 30 de yuani, adica 20 de lei) doar permitand accesul in interiorul cladirii, dar nu si in interiorul celor 4 sali de spectacole, ba mai au si pret pentru fraierii europeni sau americani, ghid in engleza in schimbul a 200 de yuani, aproximativ 130 lei, pentru informatii care se gasesc si pe website-ul oficial. (N-am dat banii, am aflat de la o ghidă chineză care stia engleză. :-) ) Este un sentiment deosebit sa fii în interior, dar acelasi lucru il poti obtine mergand la un spectacol. La "Samson si Dalila", de exemplu. :-) Recunosc, era ultima optiune dorita din lista de mai sus, dar asa a fost sa fie. Până la urma a fost bine, deoarece am inteles ca vremea e încinsa rău in Beijing in iulie si august, pentru turism în China fiind recomandate lunile mai-iunie si septembrie-octombrie. Intreaga cladire are 217500 mp, lacul inconjurator 35500 mp, iar "centura verde inconjuratoare", asa cum este prezentata zona de iarbă si pomi intr-un pliant - ca n-am stat eu sa masor :-) , are 39000 mp. Cele 4 sali au 2398 de locuri (opera), 2019 (sala de concerte), 1035 (teatrul), 556 (teatrul multifunctional), rezultând un numar de 6008 locuri in total! Interiorul salii principale are peretii din lemn maro inchis, trei balcoane, cel de la ultimul nivel fiind foarte mare. Nu are candelabru, ci lemn si o mare elipsa lata construita din beculete. Sala a fost plina in prima parte, dar dupa pauza am vazut multe locuri eliberate, numarul acestora marindu-se dupa a doua pauza. Chinezii nu prea au cultura muzicii de opera europeana si nici educatia necesara, deseori vorbind in timp ce se cânta, butonând telefoanele mobile sau rontăind crăntănele. Nu stiu nici cât de mult le place, probabil ca doar unora, tinând cont de eliberarea treptată a sălii la pauze, dar si de cea mai tare fraza pe care am auzit-o in China, chiar la Operă, in prima pauza a acestui spectacol, "Chinese is beautiful, English not! " :-) ) ) Decorurile au fost in nota aspectului cladirii, adica moderniste si vrând sa socheze. Culoarea predominantă, gri metalizat, dar aplicată pe obiecte ce se voiau a fi din lemn. In stânga, o usa ca de cetate, in spate zidul zugravit gri, in relief, cu doua scari fara balustrade. Au existat ecrane de traducere, sus unul orizontal in engleza, in laterale doua verticale in chineza. De obicei incerc sa dau o culoare locală articolelor, scriind fragmente de text din traducerile afisate pe ecran, dar de data asta mi s-a infundat! :-) ) ) Daca literele chirilice le mai bunghesc, iar din germana si suedeza sunt artist in a transcrie ca la clasa întâi :-) , acum am incercat doar o singura data sa scriu niste limbrici chinezesti. :-) O fi "ciainiza" "biutifulă", dar eu cred ca e o aiureala sa inveti sute sau chiar mii de semne pentru a scrie ceva ce poate fi redat prin combinatii de 21 sau doar cu putin mai multe semne grafice, alias litere. Patru rânduri de oameni intr-un fel de salopete gri sunt asezate usor in diagonala. Tin in mâini fiecare cuburi de fier goale, alcatuite doar din margini, pe care le ridica deasupra capului sau le lasa jos in fatza dupa o logica doar de regizor stiuta sau poate nici de el. Sunt evreii care se plâng ca i-a parasit Dumnezeu. Vine un pletos, Samson, si spune ca e blasfemie sa te indoiesti de puterea suprema. Si el e tot in gri, dar mai inchis spre negru. Apar soldatii filistini, vreo sase, imbracati in rosu, vopsiti alb pe fatză si având un fel de oală pe cap, plus seful lor, in mantie albastra, cătărat pe un suport de lemn de vreo doi metri. Soldatii il atacă pe Samson, acesta îi învinge intr-un mod ridicol, regizat prost ca in filmele cu Piedone, care îi caftea pe toti plictisit si eventual mâncând spaghete in acelasi timp. Samson il omoara pe seful lor, Abimelech, guvernatorul zonei. Evreii plângăciosi capătă curaj si se lupta cu soldatii filistini până când acestia primesc intariri, alti soldati cu oale pe cap, dar neagre, ca si hainele. Ies toti. Scena e luminata pe alocuri cu albastru-violet fosforescent ca la discoteca. Intra unii in negru care tin in mâini ceva ce seamana a laptopuri mici, tastatura emitând lumină ca de neon. In fatza lor e Samson si un copil, evreii cânta imnuri de slava, "The omnipotent God has come to Israel`s nod! " - "Dumnezeul atotputernic si-a intors fatza spre Israel! " Vreo 15 fete in rochii albastru sau verde strident. Plus una in alb, probabil Dalila. Apare Samson. Dalila incearca sa-l vrajeasca si, surpriza, reuseste si in China! :-) Vine un preot care il avertizeaza pe Samson de pericolele feminine care il pândesc. "Evil has led this woman to you. Her poison will consume you." - "Diavolul a condus aceasta femeie catre tine. Otrava ei te va nimici! " "Chinese is beautiful, English not! " :-) Asta n-a zis-o preotul, am auzit-o in pauză. :-) Mi se pare pe undeva geniala si ma gandesc ca si ungurilor le place maghiara, turcilor turca, rusilor rusa si scongsului mirosul propriu. :-) Eu, personal, n-am o problema in a recunoaste ca italiana e mai frumoasă ca româna si, că tot am deschis subiectul, cum de omul, fiinta asta cică inteligentă, a inventat mai multe limbi urâte decât frumoase? Ca să nu mai remarc că un câine din România se întelege cu unul din China fără translator sau engleză! Actul al doilea. Dalila, in egări albastru inchis, maieu la fel, tzâtzoasă, picioarele goale, e legată cu doua funii violet, lungi, al căror capete finale aflate in spatele-dreapta al scenei nu se vad. E in fatza unei mici scene din lemn lângă care sunt două chestii care arată ca niste candelabre dar sunt facute din catifea. Apare un filistin (eu am crezut ca e general, dar apoi am citit ca era mare preot) si cei doi planifica sa-l prinda pe Samson. La final o sarută, apoi se urca pe ea. Dupa ce rezolva ecuatia, pleaca, apoi apare Samson. Dalila se gudură pe lângă el, el îi spune că "Je t`aime! " "Dalila, I love you! " "Dalila, te iubesc! " "Dalila, wo ai ni! " citit "Uăă ai nii! " :-) Văzurăti că tot găsâi o chinezărie? :-) Si nu una oarecare, ci una importantă si care arată explicit frumusetea limbii chineze. :D Holurile interioare sunt din lemn, iar pe peretele cu sala sunt cateva ecrane unde se transmite in direct spectacolul, precum si mici tablouri ale unor teatre de opera din lume asezate in patrate inclinate la 45 de grade, deci infipte in coltul de jos. Nu lipsesc Viena StaatsOper, Teatro alla Scala di Milano, Metropolitan New York, Sydney, Budapesta, Oslo Operaen. Vizavi sunt gratii mari, care opresc eventualele accidente, dar impiedica si vizibilitatea buna a interiorului urias de sticla. La parter se vede o cafenea, iar mai departe un cap urias auriu de berbec, cu corpul aratand ca o corabie din lemn. Actul al treilea incepe cu Samson in mijlocul scenei legat cu lanturi groase, legat la ochi si tuns de păr, adică de puteri. In spate, scena e "închisă" de trei ziduri ca din metal gri asezata in forma de trapez larg fara latura mare. In spate se aude corul evreilor plângăciosi, dar agili la acuze: "Samson, why have be trayed your people?" - "Samson, de ce ti-ai trădat poporul?" Omul se îndoaie la bani si la femei. Samson a ales a doua varianta, ce e asa greu? :D Intr-un final, le pică fisa! "He sold us for a woman`s favours! " - "Ne vândut pentru favorurile unei femei! " N-am inteles de ce Samson n-avea voie sa aibe femei si trebuia sa se lupte sa îi apere pe evreii ăia care singuri nu erau in stare de nimic, dar, mă rog, sa spunem ca nu înteleg eu niste lucruri. Sau poate Samson avea contract pe viata cu plângăciosii. In fine, Samson, săracu`, singur, orb si legat în lanturi, se căieste: "Lord, I am at your feet. Broken, but penitent." - "Dumnezeule, sunt la picioarele tale. Invins, dar pocăit." "Oh, Lord, look upon my misery. Have pity and forgive my weakness." - "Oh, Lord, look upon my misery. Have pity and forgive my weakness." - "Oh, Doamne, uita-te la suferinta mea. Ai milă È™i iartă slăbiciunea mea." Se lasă cortina, pe ea sunt proiectate scurgându-se de sus in jos lumini gri si violet ca niste fractali. Cortina se ridica, aspectul scenei e tot gri metalizat, în stânga e regele filistinilor, în fatza lui bărbati si femei in costume pestrite turcoaz ca bază, tinand pânze bleu peste ei. Podeaua e lucioasă si ei se reflectă in ea. Prin spate intră soldati tinând vertical in mâini sulite a căror jumătate superioară emit lumină albă de neon si arată ca sabia lui Vader din "Războiul stelelor". Scena e inundată de lumină, aduce a discotecă, muzica are iz turcesc, soldatii dansează pe ritm, creând jocuri de lumini cu sulitele. Din 14 zile cat am stat la Beijing, in 7 am fost pe la Opera! I-am si dat ocolul de vreo 3 ori :-) , o data seara, o data ziua si inca o data uite-asa. :-) De la aeroport, primul drum la Opera l-am facut, reusind sa cumpar bilet pentru spectacolul a doua zi. Seara, dupa lasarea deplina a intunericului, este luminata alternativ alb, albastru si violet, senzatia fiind aceesi, de OZN care se pregateste sa decoleze. Cum am intrat înauntru? Pe dedesupt! Din metrou exista intrare directa intr-un hol mare unde se afla casele de bilete, tot acolo coborând din bulevard scări largi printre care au fost plantati pomi. Apoi, dupa ce se trece de filtrul de securitate asemanator celor de la aeroporturi! (mi-au detectat aparatul foto si a trebuit sa las la garderoba), se merge printr-un hol lat si lung al carui tavan e fundul apei care inconjoara cladirea. Si vezi si fundul ratzelor de Beijing, dacă ridici privirea si ele se nimeresc deasupra ta. :-) Isn`t that romantic or what? E, bă, romantic sau ce? :-) Cam la fel cât "Uăă ai nii! " :-) Distributia: Samson: Jose Cura Dalila: Nadia Krasteva Marele Preot din Dagon: Egils Silins Abimelech: Wang Meng Evreul batran: Wu Wei Mesagerul filistin: Liu Yang Primul filistin: Cao Ruidong Al doilea filistin: Wu Tao Dirijor: Jean-Yves Ossonce Regizor, costume: Hugo De Ana Lumini: Vinicio Cheli Proiectie: Sergio Metalli Coregrafie: Leda Lojodice

Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro