[ Autor Adrian Trasca ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=52&nume_categ=shanghai---carmen-flamenco ]  "Tim pu ton! " sau "Tim pu ton han iu! " Scrisa "Tim pu tong (hai iu)! " si citita cam cu "ton" frantuzit, cu "n" pe nas. Aceasta este cea mai folositoare fraza in China. :-) Inseamna "Nu inteleg (chinezeste)! " Din fericire, astazi e spectacol de dans si nu este nevoie sa o folosesc. Mai degraba spectatorilor chinezi le este necesara, pentru ca nu stiu cât de mult au inteles din subiect. Pentru ca, dacă nu il stiam de dinainte, probabil ca nici eu nu as fi inteles prea multe.
Shanghai. Aproape de mare. Asa se traduce, "shang" insemnând "aproape de", iar "hai" insemnând "mare". Se citeste "shan-hai" cu accent pe primul a. Eu recunosc ca il pronuntam cu accent pe al doilea "a" si când am revenit in România am inteles si de ce: asa se zice la noi la tilivizor.
Bine ca nu se zice si cu "g" (care in chineza nu se citeste decât daca e prima litera din cuvant), ca ma faceam de râs de tot printre chinezii ăia de tip Higgins! :-) ) )
20 de milioane si ceva de locuitori, cel mai mare oras din China, mai mare decât capitala Beijing cu vreo doua-trei garsoniere doldora de chinezi. :-) Plin de zgârie-nori, dar mare si ca suprafată: O cunostinta mi-a recomandat sa vad orasul pe apa: "Iei autobuzul si mergi vreo doua ore, cam 120 de kilometri si ajungi." "Ies din oras?" "Nuuu, esti tot in Shanghai! " :-)
Pe lângă acesta, obiective turistice ar mai fi curba Fluviului Albastru, Yang Tze, din centrul orasului (imaginea prezentată in toate vederile si in toate cautarile pe internet dupa numele orasului) si gradinile Yuyuan. Cam putin pentru ditamai orasul, dar probabil ca se mai gasesc niste chestii daca insisti, cum ar fi "Teatrul Mare" ("Grand Theatre") si Opera (aflate in aceeasi cladire), si "Centrul Oriental de Arte" ("Oriental Art Center"), unde ocazional sunt prezentate spectacole de opera sau balet, pe lângă mai desele piese de teatru sau operă chinezească. Sau trenul Maglev, care merge de la aeroport spre oras, despre care ghidurile scriu ca ar fi cel mai rapid din lume, "zvonurile" atingând viteza de 431 km pe ora. Adică ajungi inainte de a pleca. :-)
Cum scopul excursiei in Shanghai era vizitarea orasului si apoi spectacolul, pe drum am mers pe jos de la gara pana in centru. Plimbarea a fost placuta - am descoperit o statuie mare de paie a unui lup, obiectiv amplasat in fatza Muzeului Naturii, am vazut Opera (Grand Theatre) - pâna am ajuns in centru efectiv, bulevardul Nanjing, coltz cu celebrul Bund. Acestea seamana izbitor cu zonele Leicester Square si Picadilly Circus din Londra, diferenta fiind ca aici am fost abordat la fiecare 3-4 minute cu propuneri de... masaj erotic sau sex. :-) La inceput am fost amabil, apoi glumet - i-am zis unui chinez in română! :-) ca sunt de acord cu propunerea lui, daca ii gaseste si trolerului meu o partenera :-) ) ) - dar apoi, ca ma vedeau singur si tot veneau ca vulturii spre mine, am folosit metoda cea mai eficienta... "Mi nău inglish spik! " :-)
Inghesuiala de acolo e descrisa cel mai bine de mitingurile de proteste de la noi, dar de acelea unde vine lumea gramada sa-l sustina pe Gogu la presedintie, nu dintr-alea in care se cer fonduri pentru educatie... :-/ Trotuarele sunt prea mici si deseori sunt ocupate una sau doua benzi ale masinilor. Pentru a ajunge la balustrada de la marginea fluviului Yang Tze, am asteptat cateva minute sa ma strecor si si atunci am facut o poza cu vreo cinspe chinezi langa mine. :-)
"Carmen Flamenco" a avut loc la SHOAC. SHanghai Oriental Art Center. Aceasta este o cladire care are o forma greu de descris, mai multe parti in forma de cilindru cu diametrul mare si inaltimea scazuta in raport cu diametrul, asezate intentionat dezorganizat, adica usor si diferit inclinate unele fatza de altele. Am vazut si o poza cum arata de deasupra, ca niste tarte inghesuite intr-o tigaie strâmbă. :-) Sau înghesuite strâmb într-o tigaie dreaptă. :-) Intr-un ghid scrie ca de sus arata ca petalele unei orhidee... depinde cât de foame îti e când vezi poza. :-) Peretii exteriori sunt din sticla, iar in interior sunt trei săli, in seara in care am fost eu având loc trei spectacole in acelasi timp. Langa intrarea fiecarei săli se afla un televizor plat unde este difuzat in direct spectacolul din respectiva sala.
(Din ghid:) Cele trei sali sunt
Oriental Performance Hall, care este proiectata sa semene cu teatrele romane. 333 de locuri dispuse semicircular in jurul scenei, este folosita pentru concerte de camera, solo si mici drame.
Oriental Concert Hall, 1953 de locuri, este sala principala.
Oriental Opera Hall, 1015 de locuri, incearca sa redea atmosfera operelor italiene.
Suprafata totala a cladirii este de 40.000 mp si a fost inaugurata pe 1 iulie 2005, având, deci, doar 10 ani de existenta. Arhitectura a fost realizata de francezul Paul Andreu, care a proiectat si aeroporturile "Charles de Gaulle" din Paris si "Pudong International" din Shanghai.
Sala este rosie, atat scaunele, cat si peretii si cortina. Cum si spectacolul din seara respectiva era unul rosu ca baza, a rezultat o mare rosie inconjuratoare. :-)
"Carmen Flamenco" este un spectacol de dans teoretic având ca bază muzica si subiectul operei "Carmen" a lui George Bizet. Practic a fost mai putin Carmen si mai mult Flamenco (cam 1-3 sau 1-4), e adevarat din opera selectându-se ariile principale, fiecare dintre acestea fiind completate cu 3-4 dansuri spaniole. Frumoase, desigur (si muzica, si interpretarea), dar titlul cerea mai mult "Carmen" decat "Flamenco".
Sala a fost doar 70% plina, iar muzica a fost la difuzoare, dar asta nu a deranjat cu exceptia unei pârâieli la un moment dat. In fosă au fost amplasate scaune pentru spectatori. Acestia au platit intre 100 si 880 de yuani (intre 60 si 500 de lei) si, desigur, de banii astia au mai facut si poze, in ciuda avertismentelor ingenios comunicate de doua plasatoare care aveau doua ecrane negre pe care scria cu verde luminos discret "No camera", foarte vizibile in intunericul din sală, dar nederanjant pentru urmarirea spectacolului.
Decorurile au fost simple si amplasate in spate pentru a lăsa spatiu pentru dans. Cinci mese de restaurant cu scaunele aferente, in spatele lor patru coloane care par a fi din caramida, iar pe fundal peretele luminat difuz, alb sau rosu sau violet, in momente diferite. Carmen, bruneta, fusta alba, bluza rosie. Don Jose, haine militare, tunica grena, epoleti aurii, pantaloni gri, centura neagra, pantofi negri. Toreadorul a fost mai simplist imbracat, pantaloni de stofa culoaremaro, camasa alba cu volane, dar la final a avut un costum de toreador cu infloriturile de rigoare. Nu erau chinezi si aveau alura spaniola (dată de imbracaminte), la fel ca si restul trupei de dans, a carei costumatie a fost clasic spaniola, fuste lungi si largi jos, de diverse culori, bluze cu volane mulate pe corp, rosu in păr si, desigur, castaniete.
Scenele din "Carmen" opera au fost montate conform subiectului, doar finalul fiind sa zicem imbunatatit. Toreadorul vine din arenă cu suita sa la scurt timp dupa ce Don Jose o injunghiase pe Carmen. Doi soldati il arestează pe Don Jose si il scot din scena, ducându-l la puscarie. Suita Toreadorului se misca incet, formând un cerc in jurul Carmencitei prabusite la pământ. Toreadorul îi ridică de jos partea de sus a corpului, o strânge in brate, in timp cortina se coboară.
Dupa prezentarea artistilor au urmat alte numere de dans oferite de acestia pe muzică flamenco mult mai alertă, primită cu multe aplauze si chiar urale de catre spectatori. A fost un mod interesant de a nu incheia spectacolul trist, asa cum este subiectul operei.
Cum a fost dansul? Păi, nu prea mi-a placut "pa-doi-deul" ăla, cred ca trebuia 3D. :-)
Aoleu, "pas-des-deux" e in "Lacul lebedelor". :-)
Dansul a fost trăznet, cum altfel? :-) La final, din partea spectatorilor au fost aplauze, urale, deci dansul fost bun! Că si chinezii spectatori se pricep la dans cam la fel cât mă prishep si eu! :-) |