Privabliva Rosina. Barbierul din Odesa Mama

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2016 ] [ Subcategorie II Bărbierul din Sevilia ] [ Data articol: 2016-09-17 ] [ Din localitatea Odesa ] [ Tara Ucraina ]   Ucraina este o È›ară vecină de care nu ne place să ne amintim. A pus laba pe cateva teritorii istoric româneÈ™ti (sau moldoveneÈ™ti, este fix acelasi lucru) È™i nu are niciun gând să le returneze nici României, nici României de Est, adică Republica Moldova. E vorba de Basarabia istorică (cele trei judete aflate la nord de Delta Dunarii) È™i de Bucovina de Nord (zonă cu capitala la CernăuÈ›i). Cu toate acestea, la nivel de om din popor nu te poti supara pe cineva că este ucrainean È™i poti aprecia lucrurile bune dintr-o È›ară, cel putin din teritoriile care nu au legatură cu România, chiar dacă au avut în trecut. Fac aici referire la Odesa, capitala oblastului (regiunii) Odesa, aflată pentru vreo 3 ani, în perioada celui de Al doilea Razboi Mondial, sub stăpânire românească. Nu e un capitol de istorie cu care să ne mândrim, vreau doar să subliniez că pretentiile româneÈ™ti sunt justificate în ceea ce priveste zonele geografice enumerate anterior È™i ele nu includ È™i Odesa, desi a fost românească o perioada. Orasul este destul de mare, cam jumatate cât BucureÈ™tiul, având o populatie de 1 milion de locuitori. Are port la Marea Neagră si, surprinzator, portul este mai mic decat cel din ConstanÈ›a, orasul românesc fiind de vreo trei ori mai mic! Centrul este dragut È™i cuprinde strada Derybasivska (Rambla sau Lipscanii orasului), treptele lui Potemkin (facute celebre prin filmul "Crucisatorul Potemkin"), care au împreună înaltimea de 142 de metri!, È™i o cladire a Operei extrem de frumoasa. De asemenea, stadionul Cernomoretz ("Marea Neagra") este surprinzator de frumos, fiind aproape nou, construit în 2011. Si tot surprinzator e că majoritatea locuitorilor vorbesc ruseste, nu ucraineană, fapt care pe ei nu îi deranjează defel! :-) Seara pe strazi sunt multe trasuri È™i căluÈ›i, terase pline, atmosfera este romantică, dacă faci abstractie de limba auzita. Desigur, unora le place limba rusă, dar e chestie de gust, fireste. Despre ucraineence am auzit că ar fi numai căprăciuni una È™i una, dar am studiat atent... subiectele. ;-) In scop "stifiintic", nu din alt motiv. :-) Iar concluzia cercetarii laborioase: Nu mi s-a parut că ar fi mai multe bunăciuni pe metru patrat decât în România. Probabil È™i la acest subiect există prostia românească de a supralicita mereu chestiile straine, problema fiind că de foarte multe ori nu este cazul. In fine, acesta este un alt subiect. Si, desigur, orasul are È™i plaja. Iar dacă e septembrie, vreme bună, vânt È™i valuri mari, cum să ratezi o baie în Cernomoretz, adică Marea Neagră? ;-) Au fost printre cele mai faine valuri cu care m-am "luptat" - È™i am ceva experientă în domeniu. :-) Ucraina a devenit a treia È›ară în care fac baie în Marea Neagră, plus că am înotat în 9 mări europene, plus în Marea Chinei de Est. ;-) Supranumele orasului este Odesa Mama. Există un cantec cu acest nume devenit hit, dar expresia vine dintr-o perioadă de restriste a zonei, cand cei aflati în afara orasului veneau È™i gaseau în oras cele necesare, în special de mancare. Opera, Teatr Operî i baleta, are numele oficial Teatrul National Academic de Opera È™i Balet Odesa, adică Odeskii Natzionalnii Akademichnii teatr Operi ta Baletu. Pe afară arată mai bine în realitate decât în poze È™i muuult mai bine în interior! E o bijuterie! A fost proiectată în stil neo-baros... aaa, neo-baroc :-) de arhitectii Fellner È™i Helmer, aceiasi care au proiectat È™i operele din Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara (care nu mai pastrează decat arcada centrală din frumosul design original), teatrele din Oradea, CernăuÈ›i, precum È™i operele din Zagreb, Zurich, Graz, VolksOper Viena È™i multe altele cladiri. Sala are 1636 locuri È™i este plină, abia, abia se mai vede vreun loc liber. Are un candelabru mare, tavanul e superb, cu opt picturi încadrate cu auriu È™i bazoreliefuri albe, totul într-un mare cerc rotund, tot auriu. Sunt patru rânduri de loje plus un balcon sus, lojele având în față un mic candelabru-veioză care arată ca un ou de struÈ› prins din laterale între două bare metalice. Cortina e grena, mare, e încadrată cu auriu È™i arată imperial. Fosa e normală ca marime, dar are scaune tapitate roz È™i e încadrată pe laterale de patru rânduri a câte trei loje care arată mai dichisit decât celelalte. Decorurile "Barbierului din Odesa" nu sunt prea complexe. Pe mijloc sunt două trepte albe È™i lungi, urmate de podea, apoi alte trepte, tot albe. In faÈ›a lor e un pian mic È™i alb, un studio alb cu auriu, iar în spate e un spatiu mare, care, deoarece e mai sus, arată ca o altă scena. In spate e un perete bicolor din dungi verticale, late, alternanță de portocaliu deschis cu închis, în stânga, pe peretele de fundal, e desenată o bibliotecă, iar în dreapta un tablou, o masă rotundă È™i două vaze albe cu flori în ele. Pociha... aaa, Rosina e într-o rochie lungă, cu volane, rosie deschis cu putin negru È™i alb. Almaviva are haine medievale crem cu mansete până la coate È™i vargate rarefiat de dungulite de culoarea mustarului. Pe gambe are ciorapi albi, în picioare pantofii aurii, iar pe cap poartă o perucă portocalie spre maro. Figaro îl completează, pantaloni negri, gambe albe, camasă albă, jachetă neagră cu romburi aurii, fară mâneci. "KraÈ™te! KraÈ™te! KraÈ™te! KraÈ™te! " "Meglio! Meglio! Meglio! Meglio! " "Signorina, nadali... " "DonÈ™oară, de acum înainte..." Almaviva aruncă înainte geamantanul (ca Făt-Frumos buzduganul), apoi intră în ritm cadenÈ›at. Pantaloni rosii, cizme negre È™i lungi tunică verde, tricorn negru cu auriu, mustată neagră, lungă, în mână tine o pâlnie lungă, de metal, pe care o foloseste ca pe un tulnic. "Hto j tze?" "Chi eeeeee?" Publicul râde la câteva faze, nu multe, dar nici montarea nu a oferit prea multe. Figaro îl pune pe Doctor Bartolo să "cânte" la vioară cu un băț, acelasi doctor flutură un steag alb de după studiou È™i cam atât. Vocile seamănă cu cele mioritice, majoritatea sunt bune, dar nu exceptionale. In pauză... să-mi cadă plombele, auzi? Noroc că n-am! :-) O frumusete de foaier (la venire, am intrat pe principală, care dă direct în sala), scări late, albe, din marmură, peretii crem È™i multe statui È™i statuete albe. Ulterior am mai gasit o sală identică, în partea opusă a cladirii! Ambele sunt intrari-iesiri laterale din Operă, dar nu secundare, ci la botul calului! :-) La propriu! :-) Adică acolo veneau cucoanili în trasuri sau în căruÈ›e cu fân. :-) De altfel, am zarit prin Odesa multe caleÈ™ti, câteva chiar în faÈ›a Operei, la intrarea principală, care prelungeau atmosfera de basm creată de opera. "Mir! Padtistî! Padtistî! Mir! " - "Pace! Gioia! Gioia! Pace! " Decorurile partii secunde sunt neschimbate. Don Basiliov îl invită pe deghizatul Almaviva în casă, apoi se asează pe un scaun È™i aproape atipeste. "O, Lindoro, dorogii! " - "O, Lindoro, tesoro! " Don Basiliov ia libretul de la sufleur :-) È™i "cânta". :-) "Privabliva Rosina" - "Amabila Rosina" dansează cu Don Bartolov, dar Figarov intervine È™i îl pacaleste pe doctor să îi sarute mână, iar publicul ucrainean nu e scortos È™i râde. Don Basiliov e îmbracat într-o haină lungă È™i neagră È™i poartă o palarie tot neagră, cu boruri mari în față È™i în spate, adică e costumat la fel ca în montările de la BucureÈ™ti (versiunea clasica) È™i Galati. N-o fi avut haine de schimb. :-) "Na dobranici, mii sinîiore! " - "Buona sera, mio signore! " "Na, ia ne znav! " - "Nu, nu stiu! " Femeia de servici e bunaciune ucraineancă :-) È™i cântă È™i bine. Notarea textelor din limba locală nu îmi crează un sentiment nou - cum o fost când notam în chineză :-) ) ) -, deoarece limba e tot slavă, ca bulgara È™i sârba, despre care am scris mai multe articole. "Nazad! " - "In dietro! " "Inapoi! ", îl goneste Rosina ucraineanca pe graf Almaviva. Totusi, era îmbracată cu o rochie ca de mireasă, albă cu crem, gata să devină contesa Almavivov. Si el e îmbracat ca un conte, pe cap are un trigon alb... aaa, tricorn alb :-) , haine de epocă maro-crem, pantofi aurii. Notarius e în negru cu palarie tot neagra. E interesant că noi, latini, spunem "notar" È™i "notariat" È™i în È›arile slave despre care vorbeam (Bulgaria, Serbia, Ucraina), birourile notariale au scris sus "Notarius", denumire cu rezonantă latina! "VaÈ™e imia?" - "Numele dumneavoastră?" "Inutil precauzione" Beau toti vin din cani, pe care le aruncă apoi în spate. Publicul îi rasplateste cu aplauze. Libere, sincere, nu false, nu impuse de comunismul rusesc. A doua seară am fost la o gală de balet. Si de această dată s-a terminat egal, scor 2-2, .. aaa, iar am gresit cronica! :-) Voiam doar să remarc È™i să subliniez că sala a fost arhiplină È™i în a doua seară, desi era "doar balet". Cum se ajunge de la BucureÈ™ti la Odesa... destul de greu, tinând cont că nu e asa mare distanta, 650 km. Drumul pană acolo este el însusi o adevarată aventura. Cu trenul se poate, dar e complicat È™i se ocoleste mult, practic se merge dublul distantei directe, adică ruta e prin Iasi, Chisinău, iar din al doilea oras românesc ca populatie circulă spre Odesa un tren dus-intors doar de vineri până luni! Există microbuze directe, prin Galati, dar soseaua prin Basarabia istorică (Galati - Reni - Izmail - Odesa) e îngrozitor de proastă - cel mai rău drum pe care l-am vazut până acum -, plină de gropi, chiar de cratere uneori, adevărate tranÈ™ee, asa că nu sunt sigur că vreau să mă gândesc cum se "doarme" în microbuzele care circulă noaptea pe asemenea sosea tranÈ™eologică... Cu masina proprie pierzi două zile (una la dus, una la întors), stai cu ochii în parbriz tot timpul, nu mai zic de loviturile inevitabile luate de bară È™i scutul masinii. Din fericire, există o rută usor ocolitoare prin România de Est (Galati - Cahul - Comrat - Căuseni - Odesa), care are doar câteva portiuni în lucru sau cu gropi. Există È™i un avantaj la acest drum, costul motorinei e cam la 65% față de preturile de la noi! Aceasta costă 5 lei în România, 3, 20 lei în Republica Moldova È™i 3, 10 lei în Ucraina! Planul ideal cuprinde motorina sau benzina pană la Galati, umplerea rezervorului după trecerea granitei dintre Românii - e o benzinarie imediat după vamă - mers la destinatie în Moldova sau Ucraina È™i facut iar plinul la întoarcere înainte de intrarea în È›ară. De altfel, când am fost eu, benzinaria de langă vamă era plină de masini... cu numar de Galati, care probabil că alimentau de obicei acolo. Si, ca în fiecare È›ară în care am fost, am învatat cuvântul magic È™i vi-l adresez pentru atentie: Djacuiu! Multumesc!

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro