Don Chihoteshvili gelat și cu marș-rutka

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2016 ] [ Subcategorie II Don Quijote ] [ Data articol: 2016-12-30 ] [ Din localitatea Tbilisi ] [ Tara Georgia ]   Când ne gândim la Europa, ne gândim deseori că România e în estul continentului. Nimic mai greÅŸit! România se află mai mult în centrul Europei, marginea de vest, Portugalia, fiind la 3000 km de BucureÅŸti, iar cea de est fiind la 1500 km de BucureÅŸti, în Georgia. O altă eroare des întâlnită este Mont Blanc / Monte Bianco, vârful de munte jumătate în FranÅ£a, jumătate în Italia, care are 4810 metri. Este considerat a fi cel mai înalt munte din Europa, uitându-se de vârfurile din Caucaz, munÅ£i europeni È™i ei. Cel mai înalt vârf de munte din Europa se numeÅŸte Elbrus, are 5642 metri È™i se află în Rusia. Cică ar fi o controversă dacă Elbrus e sau nu e în Europa, deoarece e chiar la graniÈ›a cu Asia, dar eu cred că e doar marketing. Al doilea vârf e tot în Rusia, apoi urmează vreo 5 vârfuri aflate în Georgia, toate cu peste 5000 de metri înălÅ£ime, deci toate mai înalte decât Mont Blanc, care vine abia pe poziÅ£ia a 8-a în Europa! Shkhara (citit "ÅŸ-hara") este cel mai înalt munte din Georgia È™i al treilea în Europa, are altitudinea de 5200 m deasupra nivelului mării È™i este situat în masivul Caucazul Mare, iar ca informaÅ£ie pentru iubitorii de operă È™i de trasee montane ;-) , vârful Kazbek, care are 5047 metri È™i e pe locul 5, este cel mai accesibil. Şi, alt aspect important, costurile unei escaladări sunt mult mai mici decât în FranÅ£a/Italia, cam de vreo 5 ori mai mici! ÃŽn fiecare vară, mulÅ£i români devin vecini cu Georgia! La plajă la "Modern" sau la "Trei papuci", la Mamaia, la Neptun sau la Saturn, românii se uită în zare, spre răsărit. Georgia e fix în față. :-) Ce să mai ocolesc subiectul, adică Marea Neagră, aÅŸa cum a făcut Keraban al lui Jules Verne, Georgia e fix vizavi de ConstanÈ›a. Trebuie doar să te uiÅ£i atent la orizont È™i o vezi. :-) Georgia (sau Gruzia) are 4, 3 milioane de locuitori È™i se află pe malul estic al Mării Negre. La nord îi stă Rusia pe cap (orice realitate asemănătoare cu expresia este intenÅ£ionată :D), la sud e Armenia, la vest e Marea Neagră, iar la est e Azerbaidjanul. Numele Georgia derivă din persană, "Gurjiâ€�, iar ei se denumesc kartveli È™i îşi denumesc patria Sakartvelo, Tara kartvelilor, după numele unuia Kartlos, care cică e tatăl tuturor georgienilor. De mamă nu se ÅŸtie nimic. Or fi fost mai multe. :-) Am citit că probabil în Georgia există cea mai veche cultură viticolă din lume, ceea ce este o explicaÅ£ie pentru mai multe mame È™i un singur tată. :-) Deseori în Georgia te simÅ£i că în China. Adică nu înÅ£elegi nimic din ce scrie. :-) Am mai văzut scrieri diferite (chirilice, de exemplu) sau ciudate (chineză), dar georgiLiterele sunt cele mai ciudate. Seamănă cu niÅŸte coarne de berbec È™i sunt interminabile ca număr, nu ÅŸtii unde începe o literă din turmă È™i unde se termină. :-) Din fericire, mai toate "coarnele" au alături È™i transcrierea cu litere latine, aÅŸa că te descurci uÅŸor. Cu limba, însă, e È™i mai rău. Georgiana seamănă mai mult cu turca decât cu rusa È™i nu doar că nu înÅ£elegi nimic, dar È™i cuvintele simple sau expresiile uzuale sunt complicate. Spre exemplu, "Bună ziua! " se zice "Gamarjoba! " (pronunÈ›at "gamar gioba! "), "La revedere! " se zice "Nakhvamdis! " ("kh" se citeÅŸte "hh" hârâit în cerul gurii, sună ca motorul pornit al unei maÅŸini, ceea ce dă "muzicalitate" limbii: nahh-vam-zis - un fel de "Na, v-am zis (că plec)! " :-) ), iar "MulÅ£umesc! ", primul pe care l-am învăţat eu, se zice "Madloba! ", dar È™i când am scris aici, m-am gândit de două ori dacă l-am reÅ£inut bine! AÅŸa că nu pot spune că m-am înÅ£eles bine cu georgiana. :-) Alte cuvinte sau expresii mai folositoare în Georgia ar fi "Ne panimaiu! " - "Nu înÅ£eleg! ", "Ne panimaiu pa ruski! " - "Nu înÅ£eleg ruseÅŸte! ", "Da! " - "Ki! " È™i "Ara! " - "Nu! ", ultimul foarte bun când eÅŸti asaltat de taximetriÅŸti sau marÈ™rutkiÈ™ti / microbuziÈ™ti :-) , situaÅ£ie în care mie îmi plăcea să-l pronunÅ£ apăsat pe "r" uÅŸor cinic... "Arra! "... Ce-mi place să le dau peste nas insistenÅ£ilor ăstora! :-)  De remarcat că negaÅ£ia nu începe cu "n", ca în majoritatea limbilor! ÃŽn Georgia, toată lumea vrea gel! :-) Toată lumea vrea mult, mult gel. Cât mai mult! Ori în buzunare, ori în conturi, nu contează, contează să fie cât mai mult. Cum? Gelul e pentru păr? A, da, mi se părea mie un cuvânt cunoscut... Doar că eu mă refeream la gel, adică GEorgian Larí (cu accent pe ultimul i), moneda naÅ£ională. :-) Tbilisi sau T`bilisi, capitala Georgiei, are o populaÅ£ie de 1, 4 milioane de locuitori, cam o treime din toată È›ara, fiind, deci, mare. E o îmbinare "ideală" de civilizaÅ£ie cu jungla urbană, întâlnind dărăpănături la colÈ› de stradă cu locuri frumoase. Obiectivele turistice sunt Opera, PiaÈ›a Libertăţii, catedrala Sameba (frumoasă È™i imensă, estimarea fiind că în ea încap 10.000 de oameni! ), Palatul de JustiÅ£ie, Cetatea Narikala - de unde seara peisajul "de sus" asupra oraÅŸului este unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut! De partea "cealaltă", carne de vită sau de porc comercializată pe trotuar, multe maÅŸini lovite, zgâriate sau pur È™i simplu fără bara de protecÅ£ie, taximetriÅŸti È™i marÈ™-rutkiÈ™ti mulÅ£i È™i insistenÅ£i, produse la vânzare pe pături sau plastice întinse direct pe jos (inclusiv în centru), brânză expusă în portbagajul maÅŸinii s.a.m.d.. ÃŽnsă, în ciuda acestor ultime inconveniente, Tbilisi merită vizitat, plusurile fiind semnificative, iar costurile destul de mici. Teatrul de Opera È™i Balet din Tbilisi are mai mult de 150 de ani vechime. ÃŽn 1847 a fost fondat sub numele de Teatrul Caravanserai (care înseamnă han cu parcare pentru cămile :-) ), având 800 de locuri! ÃŽn 1851 a devenit primul teatru de operă din TransCaucazia (zona dintre Marea Neagră È™i Marea Caspică, inclusiv Armenia È™i sudul Rusiei). Prima operă montată a fost "Lucia di Lamermoor" a lui Gaetano Donizetti. Clădirea a fost apreciată È™i de Alexandru Dumas, care a vizitat Tbilisi în 1858, È™i de Adrian, care a vizitat Tbilisi în 2016. :-) Actuala clădire a fost proiectată de Viktor Schreter, un arhitect din Sankt Petersburg, a fost inaugurată în 1896 È™i are aproximativ 1100 de locuri încă de atunci! ÃŽn 1918 a fost prezentată prima operă georgiană, "Kristine" de Revăz Gogniashvili. Teatrul ÅŸi-a format tradiÅ£ie de a inaugura sezonul cu "Abesalom È™i Eteri", operă tot georgiană compusă de Zakaria Paliashvili. Repertoriul cuprinde "Lacul lebedelor" - sau "Swan Lake", cum se zice pe la ei :-) -, "Don Quijote", "Giselle", "Gorda" (creaÅ£ie a unui compozitor georgian, Davit Toradze), "Sagalobeli" (balet într-un act pe melodii folk georgiene) È™i altele. Uneori montează È™i opere, dar mai rar, pe website văzând "Abesalom È™i Eteri", “Carmenâ€�, "Cavaleria Rusticană", “Elixirul dragosteiâ€� È™i “PaiaÈ›eâ€�. Stagiunea se închide tot tradiÅ£ional cu "Daisi" (care înseamnă "apus" în georgiană), opera compusă tot de Paliashvili. Exteriorul e frumos, are arhitectură islamică È™i e zugrăvit în dungi orizontale late portocaliu-inchis È™i grena-deschis. Alături, în stânga clădirii, se află statuia unui nene georgian, iar în dreaptă un mic grup statuar cu trei balerine delicate. Tari, dar delicate. :-) Interiorul e absolut superb! Numai el singur È™i tot merită drumul până la Tbilisi! Am văzut peste 80 de teatre de operă, aceasta este mai frumos decât 90-95% dintre ele! Sunt 5 rânduri de balcoane de culoare bleu deschis cu mici candelabre/aplice de sticlă pe exterioare. Candelabrul-sef e complet din sticlă, are un"centru" cu diametru mare È™i uÅŸor Å£uguiat - are cam forma unui sân :-) -, e înconjurat de un "gard" de cilindri de sticlă, aceÅŸtia fiind È™i ei înconjuraÅ£i de alÅ£i 13 "sâni" mai mici, care au aceeaÅŸi formă cu cel mare din centru. Pe tavan È™i pe pereÅ£i sunt modele aurii, iar în centru e o lojă mare cu arcada orientală, la fel ca È™i celelalte loje. Mi s-a spus că, pe vremea bine-că-nu-mai-e Uniunii Sovietice, era al treilea teatru de operă È™i balet ca importanță, după arhicunoscutele È™i "atotputernicele" "Balshoi" din Moscova È™i "Mariinsky" din Sankt-Petersburg. "Eu sunt Don Quijote! " Personal, n-am mai văzut "Don Quijote" de vreo 10 ani. Pe atunci, la Opera din BucureÅŸti erau principali delicioÅŸii Corina Dumitrescu È™i Ovidiu Matei Iancu. Ce vreau să povestesc e că, înainte de a vedea prima oară spectacolul, am decretat, aÅŸa cum îşi aleg copiii idoli fotbaliÅŸti, că eu sunt Don Quijote! Ohoo... È™i ce râs a fost după! Eu singur alesesem să fiu bezmeticul ăla care împunge avioane cu suliÅ£a È™i merge de colo colo privind cu un ochi la celălalt È™i smucindu-ÅŸi capul de parcă are muÈ™te în urechi. :-) Spectacolul a început cu 12 minute întârziere, fapt care nu a părut să deranjeze pe cineva. :-) Cortina principală se ridică, rămâne alta în loc, pe care este o "pată" albă în formă de cerc pe care se află umbrele mici ale lui Don Quijote È™i Sancho Panza. Acestea se animă când începe muzica, Don Quijote are o sulită lungă cu care împunge cerul din când în când, Sancho Panza merge haios călare pe măgar, È›op, È›op. Se ridică È™i a doua cortină. Peisajul este feeric, bogat în combinaÅ£ii de culori. Pe laterale sunt case È™i pomi realizaÅ£i din carton, zidul din spate e un mare cer albastru. O corabie mare, care are mai multe pânze aurii È™i una roÅŸie închis, se află în stânga, în partea opusă fiind case alb È™i bleu, precedate de o mică plajă cu nisip alb. Spre deosebire de multe regii, care lasă tavanul neatins, decorurile se "închid" sus prin întrepătrunderea frunzelor copacilor care sunt "plantaÅ£i" pe laterale, creând o atmosferă completă. ÃŽncepe dansul. Kitri are o rochie până la genunchi, cu 4 rânduri orizontale de volane. Tânărul Basilio Å£ine o chitară în mâini, are pantaloni negri mulaÅ£i È™i cămaÅŸa albă până la coate, peste care are o vestă grena cu margini negre. ÃŽn jurul lor sunt tineri balerini georgieni îmbrăcaÅ£i spanioleÅŸte. :-) Cromatica e vioaie, ele în rochii negre cu roÅŸu È™i portocaliu, ei cu pantaloni mari È™i cămăşi albe, veste deasupra È™i ciorapi albi pe toată lungimea gambelor. Lorenzo, tatăl lui Kitri, arată ca un pirat pensionat, cizme È™i pantaloni negri, bluză grena, jachetă verde închis, bandană È™i e cam gras. O ia pe Kitri de lângă Basilio È™i o trimite la colÈ›ul scenei, care e È™i cam colÈ›ul estic al Europei. :-) Atâta cât mă pricep eu, pot spune că s-a dansat bine. Am căutat nesincronizări - să fiu român "adevărat" È™i să critic È™i capra georgienilor :-) - È™i am găsit, dar nu prea multe. N-am putut verifica sigur, că nu cunosc georgiana, dar poate la traducerea vorbelor au greÅŸit mai mult... :-) Don Quijoteshvili È™i Sanchodze Panzadze îşi fac apariÅ£ia în spatele scenei. Primul are mustăţi lungi, platoşă gri, de metal, scut, pantaloni bufanÅ£i È™i o suliță cu care arată spre cele mai înalte vârfuri muntoase din Europa, aflate în apropiere. ;-) Sanchodze are pantaloni până la genunchi, largi, cuÈ™mă mare lăsată pe spate, e mic È™i îmbrăcămintea îl face să pară haios È™i mai mic. Contele Gamacho, pretendent la mâna lui Kitri, e împiedicat, bâjbâit, È™i are un "echipament" preponderent alb cu violet. ÃŽi face fetei curte, dar È™i la Tbilisi e respins de Corina Dumitresvili. :-) ÃŽn pauză aflu că balerină principală e venită de la Moscova, dar È™i că interlocutoarei mele georgiene îi plac Angela Gheorghiu È™i Alina Cojocaru. Am fost È™i în foaier, de fapt, o salbă de încăperi care mai de care mai atrăgătoare! Don Quijote visează în faÈ›a cortinei, dar e trezit de Sancho Panza cu vin din podgoriile cele mai vechi din lume. ;-) Decorurile actului secund sunt, de asemenea, foarte frumoase. Pădurea pare veridică, iar cerul bleumarin închis, pe care e o lună aproape plină, îl completează perfect pentru o atmosferă feerică, fapt confirmat È™i răsplătit È™i de public prin aplauze oferite imediat după ridicarea cortinei. Tata Lorenzo nu e de acord cu relaÅ£ia lor, deoarece contele Gamachodze are mai mulÅ£i larí. :-) Atunci Ovidiu Mateishvili Iancushvili :-) dansează puÅ£in la sentiment, se preface că îşi înfige un cuÅ£it în stomac È™i cade ca mort. Don Quijoteshvili intervine, Ovidiushvili "învie" È™i Tatashvili Lorenzo îşi dă consintământul ca ei să se cunune, în ciuda conturilor lui bancare fără gel. :-) Ultima parte are decoruri asemănătoare cu prima, dar fără corabie, plecată pe Marea Neagră cu destinaÅ£ia ConstanÈ›a. :-) 12 balerini în alb È™i 12 fete cu rochii albe evantai dansează sârba georgiană la nunta celor doi. :-) La final, publicul aplaudă cu entuziasm, aÅŸa cum a făcut-o È™i de câteva ori... în timp ce se cânta! Cum se ajunge la Tbilisi... cu corabia din spectacol. :-) Sau înotând de la ConstanÈ›a la Batumi - se traversează Marea Neagră pe lungime :-) -, apoi marÈ™-rutka sau tren, dacă ai noroc să circule în ziua în care eÅŸti acolo. Dacă vrei doar cu trenuri, e aproape posibil È™i chiar interesant, ruta fiind BucureÅŸti - Istanbul - Ankara - Kars (în estul Turciei) È™i de aici există microbuze spre Batumi, apoi iar tren până la Tbilisi. ÃŽntoarcerea poate fi prin nord, Tbilisi - Rostov pe Don - Odesa - ChiÅŸinău - BucureÅŸti, realizându-se astfel un delicios ocol al Mării Negre. ;-) Mai există È™i varianta cu avioane, dar aceasta este pur È™i simplu plictisitoare. :-) Desigur că există avioane directe BucureÅŸti - Tbilisi, dar sunt scumpe. Variantele cu preÈ› redus sunt prin Berlin sau Milano. Eu am mers la dus cu trenul până la Sofia È™i de acolo avion până la Kutaisi - am dat 11 euro pe biletul de avion, chiar È™i acum plâng după ei :-) - iar la întors am venit numai cu avioane, făcând escală la Berlin, ocazie cu care mi-am egalat un record personal: prezent în 4 capitale în 4 zile! Pe 28 (decembrie 2016) la Erevan, pe 29 la Tbilisi, pe 30 la Berlin, pe 31 la BucureÅŸti! ÃŽn martie 2011 am avut acelaÅŸi număr, atunci cu PodgoriÈ›a, Belgrad, Sofia, BucureÅŸti.  Tot la întoarcere, ajunsăi la amicii mei din România, intrai È™i îi salutai frumos  "Gamar-joba! "  adică "Bună ziua! " în georgiană!   Acuma, întrebare: dacă nu au înÅ£eles ce-am zis, înseamnă că nu am pronunÅ£at eu corect? :-) ) ) DistribuÅ£ia: Kitri: Maria Alexandrova (Teatrul Balshoi din Moscova) Basil: Frank Van Tongereni Coregrafia: Vakhtang Chabukiani, Nino Ananiashvili Scenografie: Alexei Fadeechev AsistenÅ£i coregrafie: Tatiana Rastorgueva, Catherine Shavliashvili ProducÅ£ie: Vyacheslav Okunev Dirijor: Zaza Kalmakhelidze Orchestra Operei de Stat din Tbilisi Premiera de la Tbilisi: 6 mai 2005 Premiera versiunii actuale: 29 decembrie 2016

Nota actuala: 9.83 (din 6 note acordate) - Acorda o nota!

04-06: OperaNationala.ro, alături de doamna Daniela Vlădescu și de domnul Florin Estefan
Pagina web www.OperaNationala.ro, cu o vechime online de peste 16 ani, își arată susținerea față de doamna director Daniela Vlădescu și își exprima dubiile față de modul de calcul al notelor la examenul de evaluare, întrucât nu este pos ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-05: BilanÈ› 2024. Recorduri la Arena di Verona
(Aida, 7 ani. Mihai, 4 ani)

Anul acesta a început ca fiecare dintre ultimii ani: 1 ianuarie, cu copiii, la TVR1, văzând Concertul de Anul Nou de la Filarmonica din Viena. E foarte interesant să compar reacțiile lor de la an la an, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

25-05: BilanÈ› 2022. Vedi Londra, Verona, Roma, ...
(Aida, 5 ani. Mihai, 2 ani)

Londra, Londra.
Roma, Londra, Roma.
Printre ultimele Lyon, Paris, Verona, Venezia ... Varna, Veliko Trnovo. Viena, Bratislava.
Și, desigur, Craiova, Brașov, Constanța.
Galați, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro