Aida 2017, Verona 7. Lanternele pe Aida

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2017 ] [ Subcategorie II Arena din Verona ] [ Data articol: 2017-07-09 ] [ Din localitatea Verona ] [ Tara Italia ]   ÃŽn 2016 am scris că "Aida", versiunea 1913, montată de Arena di Verona, este Aida perfectă. ÃŽn acea călătorie, făcută pentru a vedea "Aida" la Verona ÅŸi "Nabucco" la Roma, am “proiectat-oâ€� pe fetitza mea, care a venit pe lume la termen, după 9 luni, ÅŸi căreia i-am dat numele Aida! ;-) Evident că timpul meu liber s-a redus semnificativ - spre satisfacÅ£ia unora, care mi-au spus cu mult drag: "Ehe, de acuma nu mai pleci tu când ÅŸi unde vrei! " :-) Dar iată că a venit vara, Festivalul de Operă de la Verona ÅŸi... iar am zbughit-o! :-) Åži primul spectacol în străinătate după naÅŸterea fetitzei mele, Aida, a fost... "Aida" la Arena din Verona! E adevărat, nu versiunea perfectă. Dar... "De gustibus non disputandum! " Am întâlnit un italian pur ÅŸi simplu entuziasmat de această montare, pe care, în urmă cu câţiva ani, eu am declarat-o prima montare de la Verona care nu mi-a plăcut! Iar acum am venit să o revăd pe principiul ideii unui personaj al lui Jerome K. Jerome, "M-am hotărât să-mi placă! " :-) Nu, nu de asta mi-a plăcut sau nu, găsesc acum montarea acceptabilă, interesantă, de văzut, dar sunt departe de entuziasmul amicului meu veronez. Am intrat cu 15 minute înainte de ora anunÅ£ată ÅŸi spectacolul... începuse! Nu, nu muzica, dar pe scenă era o echipă de arheologi care săpau într-un sit. Scoteau ceva-uri din "pământ", le împachetau ÅŸi le dădeau de la unul la altul în ÅŸir, transportându-le în afara scenei. Pentru completarea atmosferei, la difuzoare se auzeau ÅŸuierăturile vântului în deÈ™ert. Pe scenă se mai aflau două macarale simple, alcătuite doar din piciorul vertical, simetric aÅŸezate fatză de centrul scenei ÅŸi incă una cu bratz în spate de tot, părând că e în afara Arenei, motiv pentru care nu ÅŸtiu dacă face parte din spectacol sau Primăria Veronei construieÅŸte vreun zgârie-lună din sticlă lângă coloseumul veronez, ceea ce, totuÅŸi, nu cred. ÃŽncepe muzica, pe scenă a rămas o statuie ciudată, compusă din bucăţi, cu desene egiptene pe ea, care începe să fie dezmembrată cu ajutorul macaralelor ÅŸi pusă în cutii mari pe care scrie... "The British Museum". ÃŽn spatele scenei, pe pietrele peluzei spectatorilor antici, sunt întinse câteva "cearceafuri" uriaÅŸe, care arată a nisip vălurit. Spectatori nu sunt foarte mulÅ£i, Arena e plină doar pe jumătate. Poate i-a speriat posibila ploaie, pentru că, deÅŸi erau 32 de grade cu o oră înainte de spectacol, cerul era aproape plin de nori negri. Marele Preot ÅŸi Radames sunt ÅŸi ei arheologi moderni ÅŸi, conform principiilor moÅŸtenite din medieval, poartă haine "mai de fitze" decât răpciugoÅŸii ăia care sapă direct în podeaua scenei. :-) Ramfis are zale argintii oglinditoare plasate pe haina-mantie de piele neagră, iar Radames acoperământ gri, cu braÅ£e de cauciuc negru. Un grup de muncitori, îmbrăcaÅ£i strident în combinezoane portocaliu standard santieresc, întind un "covor" pe care păşesc cei doi, apoi se fac ghem pe jos ÅŸi ies din scenă rostogolindu-se... "Se quel guerriero io fossi" Radames e singur pe scenă, are voce faină, bărbitza tunsă pe conturul fetzei ÅŸi alură de Armând Assante. :-) Amneris e înaltă, are mantie crem-deschis, un coif auriu uÅŸor conic înclinat spre spate ÅŸi care o face să arate ÅŸi mai înaltă, bluză auriu-lucios mulată pe sânii mari - credeaÅ£i că, dacă am bebe, nu mai observ? :-) ) ) -, fusta până la podea, argintie-lucioasă ÅŸi ea. "E dessa! " “E la Desa! â€� Aida mea e la Desa, judeÅ£ul Dolj, lângă Dunăre. De unde ÅŸtiu italienii ăştia??? :-) Aaa... Aida Arenei intră în scenă condusă de un arheolog. Probabil că se rătăcea fară el. :-) Are mantie la fel ca Amneris, rochie de aceeaÅŸi culoare, costumaÅ£ia ei (ÅŸi a celorlalÅ£i) tzipă de modernism, mai ales că în păr are câteva "frunze" aurii mari. Sunetul trompetelor pune în miÅŸcare soldaÅ£i în mantii-saci crem-cenusiu, care urcă în spatele scenei, pe pietre, Å£inând în mâini simboluri de luptă făcute din fier ÅŸi având în vârfuri simboluri greu de descris: semicerc, cerc tăiat vertical, trei triunghiuri, litera grecească niu, dreptunghi tăiat vertical ÅŸi altele. Se aÅŸează în ÅŸir pe toată marginea de sus a Arenei, iar când preoÅ£ii îndeamnă la luptă - "Guerra! Guerra! " - simbolurile sunt aprinse, formând o priveliÅŸte delicioasă pentru un piroman. :-) "Strugette le squadre dei noÅŸtri oppressori! " "Numi, pieta del mio sofrir! " Aida e singură pe scenă. ÃŽn spate, "cearceafurile" se umflă, aducând mult mai mult acum cu niÅŸte dune de nisip. La sfârÅŸitul ariei, Aida se face ghem pe scenă ÅŸi câteva lumini i s-au aprins pe cap ÅŸi pe corp! Intră unul în negru pe scenă, merge la ea ÅŸi o ajută să se ridice ÅŸi să iasă din scenă... Imensso Ftha este preaslăvit de 4 grupuri de "arheologi" (sau soldaÅ£i, preoÅ£i, fiecare cititor poate să îi considere ce vrea :-) ), primul grup predominant în crem-gri, al doilea haine crem-gri ÅŸi glugi negre, al treilea roÅŸu spre portocaliu, iar al patrulea iar crem-gri, toÅ£i având lămpi pe frunte! ÃŽn fatza lor sunt unii în costume gri mulate, care Å£in fiecare în mâini o minge de lumină albă de mărime cât cele de fotbal. ÃŽn spatele scenei, pe poartă de intrare în arenă, o tanti are ÅŸi ea o minge de lumină ÅŸi dansează semnificativ cu ea, în timp ce macaralele ridică o sferă uriaşă de lumină, care e posibil să simbolizeze Luna. Prin public au început să se plimbe unii costumaÅ£i ca niÅŸte călugări, Å£inând în mâini câte o minge de lumină, ceea ce face Arena să arate veramente formidabil, brăzdată de "ÅŸosele" de lumină albă. După pauză, care durează, ca de obicei, "venti minuti circa", suntem în camera lui Amneris. Impropriu spus "camera", toată scena e camera ei - cameră adevărată, de fiică de faraon :-) - ÅŸi nu are pereÅ£i, dar în spate e un fel de cort foarte lung, desenat cu dreptunghiuri verticale albastre ÅŸi verde închis. Sunt 30-40 de fete (în alb sau crem deschis) în suita ei – suită adevărată, la Verona se simte că Amneris e fiică de faraon :-) -, iar unele fac un foc de tabără. Altele se aÅŸează ca la film când începe "Dansul micilor negri", deoarece cortul este luminat din interior ÅŸi scene cu umbre sunt desfăşurate pe el. Personajul principal e un minotaur, care omoară rând pe rând celelalte umbre - ÅŸi îşi arată ÅŸi muÅŸchii din când în când :-) - dar care e răpus la final. Bine că l-au lichidat, că oricum nu ÅŸtiu ce căuta în "Aida"! :-) ÃŽnainte să înceapă muzica precedentă MarÅŸului Triumfal, poporul arheolog se strânge pe scenă ÅŸi salută spre intrarea din spate, de unde vin soldaÅ£ii. Faraonul e adus într-o chestie pe post de lectică, aÅŸezat la 3-4 metri înălÅ£ime, ca ÅŸi când ar sta pe lamelele unui motostivuitor. Amneris e tot la înălÅ£ime, pe o chestie ca o scară de urcat în avion ÅŸi care are desenat pe ea un gândac negru, mare ÅŸi urât. 6 trompetiÅŸti sunt în stânga, lângă public, 6 în dreapta. Intră pe scenă pe rând un fel de motoscutere (gri ÅŸi cu gândacul urât pe ele), două cămile mecanice (pe care se află câte o damă cu sutien ÅŸi ÅŸtrampi albi), un elefant mecanic, apoi un rând de evantaie uriaÅŸe, care aveau să devină fundalul scenei. ÃŽn spatele Arenei mijeÅŸte chiar Luna cea adevărată! Unii prizonieri cară niÅŸte butoaie cilindrice de metal, apoi intră chiar două motostivuitoare care au pe lamele cutii mari pe care scrie... "Confiscato"! ÃŽn spate, muncitorii iau corpurile de la sol ÅŸi construiesc ceva ataÅŸat de macarale. PreoÅ£ii sunt ÅŸi ei "împodobitzi" cu lanterne. "Salvator della patria, io Å£i saluto! " Radames vine călare pe un elefant mecanic. Amneris e adusă cu scara de avion la el ÅŸi îi înmânează ceva ce seamănă a sabie, apoi sunt traÅŸi amândoi în linie cu Faraonul, unul în stânga, iar celălalt în dreapta acestuia. Prizonierii sunt grupaÅ£i pe culori - ce armată cuceritoare stă să sorteze prizonierii pe căprării? :D - o parte în uniforme verzi de camuflaj, alÅ£ii în gri, alÅ£ii, grup în care e ÅŸi Amonasro, în roÅŸu-închis cu negru, regele distingându-se de ceilalÅ£i printr-o cuÈ™mă neagră ce pare rusească. Luna se vede întreagă acum! Åži construcÅ£ia e completă! E o oglindă concavă uriaşă, formată din două coloane. Ba nu, muncitorii mai ridică alte corpuri ÅŸi le ataÅŸează pe laterale! "Struggi, o re, queste ciume feroci! " Bâzâitul macaralelor strică momentul de liniÅŸte gândit de Verdi. ÃŽn pauză se toarnă apă pe scenă. Amicul meu italian e entuziasmat, acum râul Adige, care brăzdează oraÅŸul, nu mai e singur, acum au propriul Nil la Verona. :-) Scena ÅŸi deÈ™ertul din spatele ei sunt luminate cu dungi orizontale neparalele alb-bleu, iar Luna, care este plină, e perfectă în spate. Din stânga se deplasează agale o barcă mare, albă, în care sunt Amneris (în negru), Marele Preot ÅŸi 5 feÅ£e, una avânt cap de lup egiptean, cu bot ÅŸi urechi lungi. După ce aceÅŸtia ies prin spate din scenă, neexistând un templu propriu-zis, Aida (ÅŸi ea în negru) intră în cadru prin apă. Cam mic Nilul veronez. :-) Vin ÅŸi crocodili - oameni mergând în patru labe ÅŸi având costume de cauciuc gri - dar nu se sinchiseÅŸte nimeni de ei, Aida ÅŸi Amonasro cântă fără frică, iar fetele lui Amneris s-au dat jos din barcă ÅŸi îi stropesc cu apă drăgălaÅŸ pe crocodilasi. :-) ÃŽn spate, evantaiele uriaÅŸe se lasă în fatză ÅŸi se ridică ritmic lent. ÃŽn fatza lor sunt alÅ£i oameni în gri, care stau pe burtă ÅŸi au prinse de spate 6-7 suliÅ£e de vreun metru, care arată ca înfipte în spate pe toată lungimea coloanei vertebrale. Radames păşeÅŸte ÅŸi el prin baltă, e în negru ÅŸi are două lumini pe tzâtze. :D "Tu, Amonasro? Tu, îl re?" Din spate vine un grup de muncitori, care pun pe jos niÅŸte chestii ÅŸi fac o punte peste apă pentru Amneris. Aida ÅŸi tatăl ei fug ÅŸi sunt urmăriÅ£i de crocodili pană acestora li se termină baltă. :-) Muncitorii în combinezoane portocaliu-strident îl arestează pe Radames. Luna e după nori, oripilată ÅŸi ea de întorsătura evenimentelor. :-) Nu ÅŸtiu cum să zic, dar mă aÅŸteptam să nu fie aÅŸa surprinsă, doar a mai văzut opera de câteva sute sau mii de ori! :-) Åži nici nu a plătit bilet! :-) "Guardie, Radames Å£i vengo! " - "Gardă, Radames să vină! " Pentru prima oară, Amneris nu are coiful pe cap. ÃŽn spate e întuneric ÅŸi gărzile iniÅ£ial nu se văd, sunt vizibile doar luminile plantate pe umerii ÅŸi coatele lor. Radames e uÅŸor de recunoscut chiar ÅŸi în întuneric, e singurul care are luminile pe tzâtze. :-) Oglinda uriaşă construită începe să se încline în fatză. Coboară tot mai mult în timpul procesului, care se desfăşoară în spate, în afara scenei ÅŸi doar se aude. După verdict, preoÅ£ii traversează scena ÅŸi îşi etalează lanternele prinse pe umăr lângă gât. Un ÅŸir de oameni urcă încet ÅŸi se aliniază pe marginea de sus a Arenei, în spatele scenei. "Triste canto! Il nostro inno di morte! " Ultimul act se desfăşoară mult după miezul nopÅ£ii. Radames ÅŸi Aida sunt acoperiÅ£i tot mai mult de oglinda care coboară lent. Sus, pe toată lungimea peluzei Arenei, oamenii aliniaÅ£i au acum mingii albe în mâini. Deasupra scenei e sfera mare ÅŸi albă, Å£inută cu macaraua cu bratz de din afara Arenei. Amneris e sus, pe partea din dos a oglinzii uriaÅŸe, care acum a devenit piatra de mormânt pentru condamnaÅ£i ÅŸi podea pentru fiica Faraonului. Luminile de pe scenă se sting ÅŸi rămân aprinse sfera mare ÅŸi mingiile albe de pe toată lungimea peluzei Arenei. Spectacolul s-a terminat la 1 noaptea. Da, unii au serviciu ÅŸi se trezesc la 7 dimineaÅ£a, că amicul meu italian, dar arta cere sacrificii! Aida cere sacrificii! Aida mea cere sacrificii! Pentru că merită! ;-) PS: Fix un an mai târziu, exact pe 9 iulie, am mers cu Aida mea prima oară la o operă mare! Tot în Italia, patria operei, tot la o creaÅ£ie a marelui Giussepe Verdi, "Rigoletto" la Roma! Aida la “Aidaâ€� la Arena din Verona? E visul meu actual numărul 1, dar mai am de aÅŸteptat. Ho pazienza! Adică... am răbdare! :-) Distributia: Aida: Sae-Kyung Rim Radames: Yusif Eyvazov Amneris: Anastasia Boldyreva Amonasro: Boris Statsenko Dirijor: Julian Kovatchev Regia: Carlus Padrissa e Àlex Ollé / La Fura dels Baus Costume: Chu Uroz Lumini: Paolo Mazzon Coregrafia: Valentina Carrasco Director de cor: Vito Lombardi

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

09-04: Operă pe ritmuri lăutărești. Viva țambalul!
În ziua în care s-au împlinit 80 de ani de la cel mai grav bombardament din istorie suferit de București - bombardat crunt de americani în cel de-al doilea război mondial -, am mers și ne-am distrat! Nu, nu e o formă de nerespect, ci o normal ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

08-03: British Figaro la ENO
ENO. English National Opera. Opera Națională Engleză. Coliseum. 2500. Londra. Anglia. Marea Britanie.

ENO, English National Opera, Opera Națională Engleză, își desfășoară activitatea în Coliseum. Coliseum, nu Colosseum. Sa ... [ continuare ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

19-01: O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor
Târgu Jiu, 9 mai 2021

Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind și la Craiova, n-am ezitat, eu și Aida, pe la jumătatea lui mai și am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei ca ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-12-2023: Aida, prima oară în Teatrul Național din Craiova! La mine în inimă e Bebe!
Craiova, 14 februarie 2021

Inițial am zis că scriu despre acest spectacol. Apoi că nu scriu. Apoi iar că scriu. Apoi iar că nu scriu! :-) Și, după cum se vede, scriu! :-) Mai mult despre Aida, fetița mea de "tei ani și luni" a ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-12-2023: Sonați la Varna, murați s-o vadă pe Sonia. Caută să nu fi idiot!
Ora 21:35: Oamenii stau cu umbrele în fața teatrului și așteaptă să intre la spectacol ... deși PICURĂ !!!
Ora 21:36: Intrăm. Găsim câteva locuri.
Ora 21:36: Aida stă la maică-sa în brațe, Mihai la mine.
Ora 21:37 ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro