Remember Felicia Donceanu, o seară de lieduri pe scena Operei Naționale București

[ Din categoria Opere din Romania ] [ Subcategorie Opera NaÈ›ională BucureÈ™ti ] [ Data articol: 2023-01-13 ] [ Din localitatea Bucuresti ] [ Tara România ]   Sâmbătă, 21 ianuarie, ora 18:30, vă propunem o seară de lieduri „Remember Felicia Donceanuâ€�. Evenimentul va readuce în atenÈ›ia publicului lieduri È™i muzică instrumentală din cele mai importante creaÈ›ii ale compozitoarei. Vor interpreta soliÈ™tii Operei NaÈ›ionale BucureÈ™ti: Simonida LuÈ›escu, Stanca Maria Manoleanu, Silvia Sorina Munteanu, Simona Neagu, Sorana Negrea, Cristina Maria Oltean, Madeleine Pascu, Mihaela Stanciu, Vasile ChiÈ™iu, Daniel Magdal, Valentin Vasiliu, Andrei Petre, acompaniaÈ›i de pianistele operei bucureÈ™tene LuminiÈ›a Berariu È™i Ioana Maxim. InvitaÈ›ii serii vor fi Diana Spânu Dănilă – pian, Lucian Gabriel Dănilă – vioară, Oana Spânu ViÈ™enescu – vioară. Conceptul regizoral poartă semnătura Claudiei Machedon. Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ È™i de la Casa de Bilete a Operei NaÈ›ionale BucureÈ™ti. Felicia Donceanu s-a născut pe 28 ianuarie 1931, la Bacău. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din BucureÈ™ti, unde a studiat cu Mihail Jora - compoziÈ›ie, George Breazul È™i Ioan D. Chirescu - teorie È™i solfegiu, Paul Constantinescu - armonie, Nicolae Buicliu - countrapunct, Mircea Basarab - orchestraÈ›ie. A realizat articole È™i cronici în Muzica, Contemporanul, Munca, Azi. A susÈ›inut conferinÈ›e, prelegeri, concerte-lecÈ›ii, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie È™i pentru diverse lucrări corale aparÈ›inând diferiÈ›ilor compozitori români, a scris scenarii pentru radio È™i pentru spectacole muzical-coregrafice È™i a realizat ilustraÈ›ii de cărÈ›i pentru copii. A fost distinsă cu premiile Uniunii Compozitorilor È™i Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), premiul George Enescu al Academiei Române (1984). A compus în mai multe genuri, inclusiv muzică de scenă – „Tartuffeâ€� de Molière, „Măsură pentru măsurăâ€� de William Shakespeare, muzică vocal-simfonică: „Invocatioâ€�, poem pentru soprană, vioară, pian È™i orchestra de cameră, text religios, muzică simfonică: „Mesterul Manoleâ€�, poem simfonic, muzică de cameră: „InscripÈ›ie pe un catargâ€�, muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preÈ™colari, teatru instrumental. „Să creÈ™ti în sălile de concert ale BucureÈ™tiului È™i în preajma celei denumite de confraÈ›i doamna liedului românesc poate fi copleÈ™itor. Sau, dimpotrivă, înălțător. Și o perpetuă lecÈ›ie despre ce înseamnă o viață daruită muzicii È™i creaÈ›iei. Probabil cel mai minunat compliment pe care îl poate primi un compozitor este, în afară de aplauzele publicului larg, admiraÈ›ia sinceră din partea artiÈ™tilor. De câte ori nu am auzit exclamaÈ›ii precum „această piesă parcă a fost scrisă pentru mineâ€�, dar È™i rugăminÈ›i entuziaste de genul „scrieÈ›i atâta de minunat, vă rugăm o piesă È™i pentru noiâ€�. La care Felicia Donceanu nu rezista niciodată. Din fericire. ÃŽngemănarea artei poetice cu cea muzicală, fie sub forma lied-ului sau a creaÈ›iei corale a fost, pentru Felicia Donceanu o adevărată vocaÈ›ie căreia i s-a dedicat cu o pasiune senină, pe alocuri jucăușă, alteori gravă, niciodată încordată sau întunecată. Felicia Donceanu ar fi putut rămâne cu noi încă o vreme, dar ne-am despărÈ›it exact acum un an. Eternitatea a îmbrățiÈ™at-o compunând. Până aproape în ultima clipă, a brodat, cum îi plăcea să spună, â€�boabe pe portativâ€�. ÃŽn urma sa rămâne un tezaur de creaÈ›ie lirică È™i interpretativă extins, divers, complex, inventiv, o muzică fără vârstă care a plăcut È™i va place, care emoÈ›ionează, care reuÈ™eÈ™te cumva să răspundă acelei nevoi profunde de frumos, atât a interpreÈ›ilor, cât È™i a auditoriului, meloman sau nu. Să ne convingem împreună ascultând-o! â€� - BrânduÈ™a Predescu „Din fericire, Dumnezeu mai lasă printre noi minÈ›i si suflete trezite, făuritori de frumos, păstrători de românism, oameni cărora le pasă că istoria trece prin ei ireversibil, ca trăitori pentru această È›ară...AÈ™a începeam portretul preaiubitei È™i atât de distinse doamne a muzicii româneÈ™ti, la aniversarea de 80 de ani. Azi, ar trebui sa folosesc verbul la timpul trecut, dar verbul despre dumneaei este prezentul conjugat în muzică, este prezentul fiecărei zile care-i cântă muzica, în drumul ei fără întoarcere, către veÈ™nicie...Cu o discretă eleganță, mâinile sale dezvăluie mereu muguri de suflet românesc, răsăriÈ›i din primăvara pământului mirosind a veÈ™nicie, plămadă de iubire dreaptă È™i statornică, mărturisită cu fiecare vibraÈ›ie, un "Ritual al statorniciei", ca un crez de viață. Mâinile sale micuÈ›e, împodobite cu aceleaÈ™i neschimbate bijuteriii din argint, acele mâini care dezvăluie rosturile vieÈ›ii...Rostul cuvântului, acela de a deveni rugă, rostul gândului de a deveni zâmbet, rostul muzicii de a deveni iubire. Mâinile sale care È™tiu meÈ™teÈ™ugul pensulei È™i al peniÈ›ei, care îmbrățiÈ™ează lemnul, gândind pios la rostul lui de a deveni cruce, mâinile care au îndemânarea de a împleti firescul cu bucuria jocului, mâinile sale care vorbesc o singură limbă, cea a sufletului neamului său cel românesc. Un etern suflet de copil, contopit până la identitate cu cel al neamului, care se joacă în culorile țării, care transformă cuvântul poeÈ›ilor în cântecul pământului, iar sacrificiul eroilor în "Piatră de hotar", cuvântul Glossei eminesciene în pură arhitectură sonoră, iar Testamentul VăcăreÈ™tilor îl sublimează în esenÈ›a emoÈ›iei irepetabile. Pictează "Coline albastre" È™i se aÈ™ează la fereastra timpului românesc, privind "De Florii la MoldoviÈ›a", plimbându-se cu pas domol "Prin Èšara de sus", pășind atent pe cărarea istoriei străjuită de străbuni. Pioasă È™i demnă, îngenunchează în prelungirea pământului, pătrunzându-se de vibraÈ›ia din adâncul timpului, în regăsirea de sine. ÃŽn muzica Feliciei Donceanu te regăseÈ™ti ca într-un album cu poze de familie, din care te întâmpină bunii È™i străbunii neamului zâmbind duios dintr-un timp încercănat de poveri, al cărui adevăr te îndeamnă să-l spui mai departe, ca să nu se stingă...Ascultănd atâta bogăție de a trăi prin sunete, înÈ›elegi că muzica sa construieÈ™te punÈ›i între suflete, între timpuri care se înrudesc printr-o aură a sacrificiului È™i a iubirii, a oamenilor adevăraÈ›i de azi È™i de odinioară. Muzica sa, hăruită din preaplinul lui Dumnezeu îmbrățiÈ™ează, apropie, suferă, glumeÈ™te, povesteÈ™te, pictează, copilăreÈ™te, se joacă, dăruieÈ™te, înÈ›elepÈ›eÈ™te, vindecă, iubeÈ™te... A sosit Anul Nou, cu ianuarie la poartă, acelaÈ™i ianuarie al începuturilor albe, pure, imaculate, acelaÈ™i ianuarie care a dăruit-o acestei lumi în 1931...È™i a rânduit-o în veÈ™nicie în anul 2022. A È™tiut, mi-a spus, a È™tiut că va pleca în ianuarie...nu-i aÈ™a că e frumos să pleci tot atunci, când ai venit? Se spune că Dumnezeu îi pregăteÈ™te pe cei mult iubiÈ›i, iar dânsa mereu spunea cât se simte de iubită... A trecut un an, e din nou ianuarie, dar nu e alb, nu ninge decât în sufletele noastre, cu lacrimi albe de iubire...â€� - Diana Spânu-Dănilă

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

16-04: Opera Iași a stabilit programul lunii mai
Opera Națională Română din Iași a stabilit evenimentele care vor avea loc în luna mai.
Iată programul acestora:

2 mai, Sala Mare, ora 18:30 – „Don Giovanni�, de Wolfgang Amadeus Mozart;
5 mai, Sala Mare, ora ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

15-04: Cluj Chamber Music Festival, ultima zi pentru prețurile reduse
Dacă aveai de gând să ajungi la Cluj Chamber Music Festival 2026, acum este momentul în care o poți face la preț redus - perioada Early Bird se încheie astăzi!

Cluj Chamber Music Festival revine în perioada 7–17 mai 2026, i ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

15-04: O seară în pași de dans, Raymonda la Opera Națională București 
Vă invităm să pășiți într-o lume a rafinamentului și grației, alături de una dintre cele mai spectaculoase creații ale baletului clasic: „Raymonda�, prezentată pe scena Operei Naționale București, în data de 19 aprilie.

...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

14-04: „Vânzătorul de păsări� înveselește atmosfera pe scena Operei Brașov
Sâmbăta aceasta, 18 aprilie 2026, de la ora 18.30, în Sala Operei, este programat spectacolul cu opereta „Vânzătorul de păsări� de Carl Zeller. Premiera lucrării a avut loc la Theater an der Wien, în anul 1891. Succesul răsunător a det ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

11-04: Opera Brașov lansează seria „Dialoguri la Operă - Conferințele Binelui�
Începând cu luna aprilie, Opera Brașov lansează un nou proiect cultural realizat în parteneriat cu „Echipa Binelui�, inițiativă fondată de Carmen Târnoveanu. Sub titulatura „Dialoguri la Operă – Conferințele Binelui�, această se ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania