Arena din Verona, aproape de centenar

[ Autor Cristina Sarbu ] [ Din categoria Opere din străinătate ] [ Subcategorie Arena din Verona ] [ Data articol: 2011-09-05 ] [ Din localitatea Verona ] [ Tara Italia ]   ÃŽn jurul Arenei din Verona, la orice oră din zi sau din noapte, atmosfera este magică, iar edificiul impresionează nu numai prin performanÈ›a arhitecturală, ci È™i prin încărcătura istorică. Arena a găzduit spectacole de teatru încă din perioada RenaÈ™terii. Spectacole de operă s-au montat aici începînd cu anul 1850. SpaÈ›iul generos È™i mai ales acustica specială au atras regizori, dirijori, cîntăreÈ›i, instrumentiÈ™ti È™i public, deopotrivă. La 10 august 1913, o Aida de dimensiuni scenice uriaÈ™e marchează centenarul naÈ™terii lui Giuseppe Verdi, cel mai mare compozitor italian, È™i inaugurează ceea ce va deveni celebrul Festival de Operă de la Verona. An de an - cu doar două excepÈ›ii motivate de timpurile tulburi de război (1915/18 È™i 1940/45) -, zeci de mii de oameni ocupă, într-un sezon, cele 13.000 de locuri (chiar 14.000 sau 15.000, pe seară, în funcÈ›ie de permisivitatea legilor de siguranță). Cînd m-am decis să plec la Verona, am È™tiut la ce mă pot aÈ™tepta din punctul de vedere al montărilor scenice, care sînt uriaÈ™e È™i fastuoase. Interesant este însă È™i ce artiÈ™ti am avut ocazia să ascult în Aida È™i în Nabucco. Sînt artiÈ™ti de forță, atraÈ™i fie de spectaculosul ofertei teatrale, fie de onorariile foarte consistente, fie de faima pe care o prezență în Arena din Verona o asigură. Sînt artiÈ™ti buni, cu un nume, care revin des, cei mai mulÈ›i de circulaÈ›ie mai restrînsă È™i cu repertoriu redus, dar È™i debutanÈ›i în Arena. Riscul însă este destul de mare, căci efortul vocal în condiÈ›iile dificile în care spectacolele se desfășoară uneori - imediat după o ploaie torenÈ›ială de exemplu - afectează profund vocea. Și, totuÈ™i, cîntăreÈ›ii își asumă acest risc. Aida anului 2011 a preluat, pentru 15 spectacole, ideea de decor pe care arhitectul veronez Ettore Fagiuoli a propus-o la premiera din 10 august 1913. Gianfranco de Bosio semnează regia, iar Daniel Oren este dirijorul spectacolului. Gianfranco de Bosio este unul dintre cei mai mari regizori italieni de teatru, film, cinema È™i televiziune. A debutat la Verona, în 1977, cu Romeo È™i Julieta de Gounod. Au urmat, în 1979, Mefistofele È™iOtello, în 1982, Aida, în 1987, La Traviata È™i, în 1991, Nabucco. Stagiunea 2011 a reluat două dintre montările sale celebre, Aida È™i Nabucco. Dirijorul israelian Daniel Oren a cîștigat, în 1975, prestigiosul concurs de dirijat "Herbert von Karajan". Are un repertoriu liric uriaÈ™ È™i este un oaspete bine primit în teatrele din întreaga lume. Primul spectacol pe care l-a condus în Verona a fost Tosca, în 1984, È™i, de atunci nu a mai lipsit în nici o stagiune din festival. Este un dirijor de concepÈ›ie, ferm în construcÈ›ia muzicală, elegant È™i eficient în gestică, atent cu cîntăreÈ›ii. Julian Kovatchev este dirijor oaspete principal la Filarmonica din Zagreb È™i la Teatro Verdi din Trieste. Are o frumoasă carieră internaÈ›ională în care repertoriul simfonic stă comod alături de cel liric. ÃŽn Arena din Verona debutează, în anul 2006, cu Cavalleria rusticana È™i PaiaÈ›e, revenind aici pentru Traviata, Carmen, Aida. Este un dirijor de spectacol exterior, cu o gestică teatrală uneori exagerată, nu întotdeauna sensibil la dorinÈ›ele cîntăreÈ›ilor. Cariera internaÈ›ională a mezzosopranei americane Tichina Vaughn s-a construit pe roluri mari ca Eboli, Azucena, Amneris, dar È™i pe roluri mai reduse ca întindere, dar, totuÈ™i, de substanță, interpretate pe scene europene È™i americane. La Verona a debutat în anul 2003, în Amneris, pentru care a revenit în celebra Arenă È™i în 2004, 2005, 2006, 2009 È™i 2010. Cîntă în forță, fără nuanÈ›e diferenÈ›iate, cu un acut destul de incert È™i cu o perceptibilă uzură în voce. Rolul Amonasro a marcat puternic cariera lui Alberto Mastromarino. A fost debutul său în 1987, pe scena Teatrului Eliseo din Roma, È™i, în 1998, baritonul apare într-o istorică montare a operei Aida, la Piramide, un spectacol pe care lumea întreagă l-a putut urmări prin satelit. La Verona, a debutat tot cu Amonasro, rol pe care îl cîntă aici din 2001 È™i pînă astăzi. O voce frumoasă, dar uneori prea discretă în contextul unei partituri deosebit de ofertante ca forță, expresivitate È™i încărcătură emoÈ›ională. ÃŽn seara zilei de 19 iunie, tenorul Carlo Ventre - cu o frumoasă carte de vizită profesională - a reintrat pe scena din Arenă după o ploaie rece È™i exasperantă, care crescuse la maximum È™ansele de anulare a reprezentaÈ›iei. Și totuÈ™i... Obiceiul festivalului este ca, în astfel de cazuri, organizatorii să aÈ™tepte cu răbdare È™i să împingă ora de începere pînă aproape de miezul nopÈ›ii. De abia atunci, dacă ploaia nu s-a oprit, spectacolul se anulează. Dar asta se întîmplă rar - statisticile arată că, din 1913 È™i pînă astăzi, doar 27 de spectacole cu Aida au fost anulate, comparativ cu cele 566 care au avut loc. AÈ™teptarea, tensiunea, nesiguranÈ›a își pun incontestabil amprenta pe interpretarea cîntăreÈ›ilor. Și totuÈ™i, acuta atît de aÈ™teptată de public din Celeste Aida nu a fost o problemă pentru tenorul Carlo Ventre. Complexitatea rolului mi s-a părut totuÈ™i a-i fi rămas străină. Soprana din rolul Venezuela Lucrezia Garcia face parte dintre cei mai tineri cîntăreÈ›i solicitaÈ›i de organizatori. A mai cîntat rolul Aida la Madrid, Segovia, Atena È™i la Opera din Seattle. Este sensibilă È™i muzicală, iar specialitatea artistei sînt acutele filate pînă la limita perceptibilului. A debutat la Verona anul trecut, în rolul Aidei, pe care a revenit să îl cînte È™i în 2011. Și spectacolul cu Nabucco, pe care l-am urmărit în seara zilei de 23 iulie, face parte din colecÈ›ia montărilor care au făcut istorie în Arenă, aducînd din nou în atenÈ›ia publicului o versiune scenică imaginată în 1991 de Rinaldo Olivieri. Arhitectul veronez a realizat o scenografie uriașă È™i fantasmagorică, ce pune alături pe orizontală sau care suprapune pe verticală Templul din Ierusalim, Palatul Regal din Babylon È™i un Turn Babel uriaÈ™ care, în final, este spulberat de puterea credinÈ›ei È™i de forÈ›a spiritului. Numărul artiÈ™tilor de pe scenă - mai ales cor È™i figuraÈ›ie - este din nou impresionant. SpaÈ›iul Arenei este deosebit de generos în acest sens. Din păcate, ca È™i în Aida, trebuie să remarc faptul că regizorii sînt, pur È™i simplu, furaÈ›i È™i seduÈ™i de aceste oportunități È™i nu rezistă tentaÈ›iei de a deplasa în toate direcÈ›iile, cu sau fără sens dramaturgic muzical, trupe compacte de ostaÈ™i sau de sclavi. Miza se pune pe efectul mulÈ›imilor È™i rezultatul este cel scontat. Personal însă, mi-aÈ™ fi dorit ca, în multe momente delicate înscrise de Verdi în partiturile sale, tropăitul oamenilor È™i zăngănitul armurilor È™i al armelor de tinichea să nu deranjeze atît de mult audiÈ›ia (regia, semnată de acelaÈ™i Gianfranco de Bosio). ÃŽn rolul titular, l-am urmărit pe baritonul Marco Vratogna. Cu un repertoriu nu foarte larg - opere de Verdi, Puccini, Bizet cîntat -, acesta cîntă mai ales în teatre italiene, dar È™i din Germania, Anglia È™i Statele Unite. Marco Vratogna debutează la Verona, în 2007, în Amonasro. Revine acum în Arena pentru Nabucco, dar artistul nu m-a convins, nici vocal È™i nici scenic.Soprana Maria Billeri este È™i ea o cîntăreață de circuit mai ales italian. Este o debutantă curajoasă în festival, interpretînd rolul Abigaile, pe care l-a susÈ›inut pînă la capăt. Nu întotdeauna la un nivel artistic maxim. Tenorul Giancarlo Monsalve face parte tot din grupul debutanÈ›ilor anului 2011. Are o carieră internaÈ›ională în spaÈ›iul predilect germanic, dar È™i cu apariÈ›ii în spectacole lirice la Sankt Petersburg (Tosca, rolul Cavaradossi). Speriat cert de amplitudinea Arenei veroneze, forÈ›ează emisia vocală, la fel È™i jocul scenic. Acum, însă, cu timpul, experienÈ›a È™i curajul vor atenua cu siguranță aceste minusuri conjuncturale. M-am întors de la Verona cu satisfacÈ›ie certă: montări impresionante, decoruri uriaÈ™e È™i strălucitoare, cîntăreÈ›i buni care își susÈ›in corect partiturile.

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

25-04: A 62-a ediție a Festivalului de Operă de la Macerata
Cea de-a 62-a ediție a Festivalului de Operă de la Macerata va avea loc între 17 iulie și 9 august 2026. Cu trei opere în program și evenimentul special Carmina Burana , Festivalul de Operă din Macerata readuce Sferisterio în centrul scenei i ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din străinătate

07-04: Debutul Eleonorei Jodjoska-Mladenova în rolul Violettei Valery
În Săptămâna Mare, Opera din Sofia prezintă două reprezentații ale operei „Traviata� de Giuseppe Verdi.

Pe 8 aprilie, în remarcabila producție a lui Plamen Kartalov, Eleonora Dzhodzhovska-Mladenova va debuta în rolul Viol ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din străinătate

05-04: "La Traviata� la Sofia în zilele dintre Duminica Floriilor și Paște
În zilele dintre Duminica Floriilor și Duminica Paștelui, Opera din Sofia prezintă două reprezentații ale operei La Traviata de Giuseppe Verdi.

Pe 8 aprilie, în remarcabila producție a lui Plamen Kartalov, Eleonora Dzhodzhovska ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din străinătate

11-02: Al 72-lea Festival Puccini la Torre del Lago
Al 72-lea Festival Puccini: din iulie până în septembrie 2026 la Torre del Lago.
Programul pieselor de teatru la Grand Open Theater:
* Turandot (ediția Centenară): 17 iulie 24 | 1, 9 august
* Tosca: 18, 31 iulie | 8, 21 augu ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din străinătate

10-02: Carmen Mester la Szeged în mijlocul verii
Pe 31 iulie și 1 august, publicul Festivalului în Aer Liber de la Szeged va putea vedea opera Carmen de Bizet. Sub bagheta lui Tamás Juronics, remarcabila artistă a operei maghiare, Viktória Mester, mezzo-soprană decorată cu Crucea de Argint p ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din străinătate