O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2021 ] [ Subcategorie II Teatrul Elvira Godeanu Târgu-Jiu ] [ Data articol: 2021-05-09 ] [ Din localitatea Targu Jiu ] [ Tara România ]   Târgu Jiu, 9 mai 2021 Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind È™i la Craiova, n-am ezitat, eu È™i Aida, pe la jumătatea lui mai È™i am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei capre"... a doua zi după ce văzusem "De-a capra cu trei iezi" la Teatrul Colibri din Craiova! :-) Astfel, cele două teatre din Oltenia au devenit primele... după Teatrul "Toma Caragiu" din PloieÈ™ti unde Aida a văzut... o piesă de teatru pentru copii! Mare mirare, într-adevăr, Aida a fost la peste 100 de spectacole de operă, operetă sau balet, la Roma, Batumi, Atena, ChiÈ™inău, jumătate din România, jumătate din Bulgaria, dar, da, doar la PloieÈ™ti a fost, de 5 ori!, la teatru pentru copii! E adevărat, totuÈ™i, că la BucureÈ™ti a văzut prima oară o piesă de teatru pentru copii ("MuzicanÈ›ii din Bremen", în cadrul programului "UÈ™i deschise 2019"), dar la Universitatea NaÈ›ională de Teatru (UNATC), nu la un teatru propriu-zis. Și, de asemenea, tot la BucureÈ™ti, Aida a fost prima oară laa... teatru pentru oameni mari! Cu trei luni înainte de piesa pentru copii de la Universitatea de teatru! "Pygmalion" (de fapt, "My Fair Lady" vorbit) pe scena fostului cinema "Gloria" din cartierul Titan, la 2 ani È™i aproape 8 luni, jucat de studenÈ›i de la UNATC, apoi acelaÈ™i titlu nouă luni mai târziu, jucat de aceiaÈ™i... acum actori, absolvenÈ›i, pe scena de vară a TVR. N-a fost ea atentă decât poate jumătate la prima ei "apariÈ›ie" ca spectator la teatru, dar a fost încântată când s-a cântat "De-aÈ™ avea odăiÈ›a mea! " È™i când toÈ›i artiÈ™tii au alintat-o după spectacol. :-) Municipiul Târgu Jiu se află în Oltenia de nord, este capitala judeÈ›ului Gorj, denumire prescurtată din originalul Gorjiu, care înseamnă "Jiul de sus", iar "vecinul de jos", judeÈ›ul Dolj, are denumirea de la Doljiu, care înseamnă "Jiul de jos". OraÈ™ul are 80.000 de locuitori (dintre cei 335.000 pe care judeÈ›ul îi are), cel mai cunoscut om din zonă fiind sculptorul Constantin BrâncuÈ™i, născut pe 19 februarie 1876 la HobiÈ›a (25 km vest de Târgu Jiu), È™colit la Craiova È™i la BucureÈ™ti È™i explodat ca talent la Paris. Universitatea din Târgu Jiu îi poartă numele. Tot din zonă, cântăreaÈ›a de muzică populară Maria LătăreÈ›u supranumită "Privighetoarea Gorjului", revoluÈ›ionarul Tudor Vladimirescu (de la a cărui RevoluÈ›ie se împlinesc chiar în această lună fix 200 de ani! ) È™i simbolul sacrificiului suprem românesc, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu. Mai sunt, desigur, mulÈ›i alÈ›ii, dar acum mai îmi vin în minte Constantina Diță-Tomescu (autoarea celei mai mari performanÈ›e din istoria Jocurilor Olimpice, după părerea mea, câștigarea Maratonului la 38 de ani!!! , fiind cea mai în vârstă câștigătoare a maratonului olimpic din toate timpurile! ), Sergiu Nicolaescu, HoraÈ›iu Mălăele (născuÈ›i chiar la Târgu Jiu) È™i nu în ultimul rând... Elvira Godeanu, al cărei nume îl poartă teatrul din localitate. AtracÈ›iile oraÈ™ului nu sunt multe, dar trei, creaÈ›iile lui Constantin BrâncuÈ™i, sunt importante la nivel mondial: Poarta sărutului, Masa tăcerii È™i Coloana infinită! Primele două se află în centrul oraÈ™ului, între parcul dintre râul Jiu È™i "Rambla" locală (aleea pietonală principală a oraÈ™ului, denumită strada Victoriei), iar toate trei se află pe aceeaÈ™i linie dreaptă, lucru greu de sesizat "cu ochiul liber" din cauza distanÈ›ei de vreun kilometru dintre primele două È™i al treilea. Ansamblul, inaugurat pe 27 octombrie 1938, mai cuprinde È™i Aleea Scaunelor, este denumit "Calea Eroilor" È™i a fost creat de Constantin BrâncuÈ™i în memoria soldaÈ›ilor români participanÈ›i la primul război mondial. De altfel, denumirile vin de la faptul că în zonă soldaÈ›ii români au mâncat în tăcere ultima masă È™i È™i-au sărutat iubitele înainte de a porni la război, iar numele celui de-al treilea monument este, de fapt, Coloana recunoÈ™tinÈ›ei infinite sau, cum a denumit-o creatorul ei, Coloana recunoÈ™tinÈ›ei fără sfârÈ™it! Numele întregului ansamblu este "Calea Sufletelor Eroilor". Teatrul "Elvira Godeanu" din Târgu Jiu se află în centrul oraÈ™ului, pe strada Victoriei 36, adică pe "Rambla" oraÈ™ului. A fost înfiinÈ›at în 1993, deci are numai 28 de ani de existență, timp în care aici au fost montate peste 130 de piese de teatru. Poartă numele actriÈ›ei Elvira Godeanu, născută la BucureÈ™ti în 1904, mama ei, Josefina Visner, fiind din Târgu Jiu, localitate în care revine la câteva luni după naÈ™terea fetiÈ›ei. Acolo viitoarea actriță este crescută de mamă È™i bunici până când pleacă întâi la Caracal, apoi la BucureÈ™ti. ActriÈ›a s-a făcut remarcată mai ales în perioada interbelică fiind considerată una dintre marile interprete ale personajului Zoe Trahanache din comedia "O scrisoare pierdută" scrisă de Ion Luca Caragiale. Amfitrioana noastră de la teatru ne-a primit cu mare drag. ÃŽn primul rând pe Aida, desigur, că ea i-a arătat cum se învârte rochiÈ›a. :-) Am intrat în teatru È™i prima impresie a fost foarte plăcută, sala arată foarte bine. E predominant albastră, pereÈ›ii mai spre gri, tavanul complet gri, aplicele par niÈ™te mingii aurii cu È›evi în loc de È›epi - seamăna cu niÈ™te covizi de lux :-) ) -, pe laterale sunt rânduri de lumini într-un format rotunjit, totul e cu foarte mult bun gust. Se fac două-trei probe de lumini, o atenÈ›ionare de închidere a telefoanelor - ocazie cu care Aida mă întreabă ca de obicei "L-ai închis?" :-) - È™i... se face întuneric! Aida se ghemuieÈ™te la mine în braÈ›e, dar spune că nu-i e frică. :-) Se aprind luminile È™i apare povestitorul È™i... trei capre! Aaa, nu, apar trei fete, care cântă versuri cu capre pe melodia "O, partigiano! O, bella ciao! " :-) Una dintre fete rupe ritmul cu "Sanie cu zurgălăi", iar ceilalÈ›i trei, povestitorul È™i cele două "surate", se uită miraÈ›i la ea... Povestitorul îi promite un rol "mai tare ca Elsa" È™i... iat-o apoi pe capra "mama Beheherca" bătându-i obrazul povestitorului pentru ce i-a promis È™i ce i-a dat... Alături de ea sunt celelalte două capre, "mama Marieta" È™i "mama Margareta", iar în mijlocul scenei, pe un pat de o persoană, doarme... ca porcu` :-) ) ieduÈ›ul... un hăndrălău cu bărbiță (naturală) È™i ochelari de tocilar. :-) Costumele caprelor sunt, de asemenea, foarte frumoase. Haine populare româneÈ™ti, iar pe cap coifuri de căpriță cu coarne. Decorurile, pe lângă patul lui iezilă, pe laterale câte un copac mare, de carton È™i lemn, în stânga uÈ™a de intrare în casă, în dreapta o masă, iar în spate câteva ciup-ciupercuÈ›e mari È™i mai mulÈ›i copaci de pânză. Una dintre capre îi face de mâncare la hăndrăiezilă, alta îi spală È™i îl îmbracă, alta îl adoarme... trai neneacă pe malul Jiului de sus! :-) Scena se repetă pe mut È™i repede-nainte, iedul mănâncă, se îmbracă, doarme È™i e obraznic, mănâncă, se îmbracă, doarme È™i e obraznic, mănâncă, se îmbracă, doarme È™i e obraznic, până într-o zi când... Eu È™i Aida am văzut chiar aseară "De-a capra cu trei iezi" la Teatrul Colibri din Craiova! Da, am văzut cu ochii noÈ™tri, lupul i-a mâncat caprei două treimi dintre iezi! :-) Acum vestea a ajuns È™i la caprele de la Târgu Jiu È™i... iată-le plecând la capra din Bănie s-o ajute la făcut sarmale, cozonaci È™i altele, nu înainte de a îi lăsa "ieziÈ™orului iubit" toate cele necesare pentru ziua următoare... Eee... È™i se trezeÈ™te hăndrălici, dar ghici, nimeni acasă! Povestitorul ne anunță că un animal trecea pe lângă casa lui, îi învață pe copii că nu e bine să primeÈ™ti străini în casă, dar... iezilă zice "Intră! " È™i vulpea intră. Olelei, vericule... vorbeÈ™te olteneÈ™te, pe iezilă-l păcăleÈ™te, hainele i le furăă È™i dezbrăcat îl lăsăă. Ăăă "Luc for dă beăr nesesitis dă simpl beăr nesesitis" "Șe, măi, nu ricunoaÈ™tiÈ› cântiecul lui Băluu? Da`, È™e, îi aÈ™a di grieu? Io-s urs flămând, măi, șî am acÈ™ient moldoviniesc, măi, văz aci sarmalí È™i-o să le È™tierpelesc, bătu-li-ar Sfântu! " Și aÈ™a faÈ™e ursul, măi! ÃŽl păcălieÈ™ti pi iedul È™el nietot, cari È™i di mâncari s-o lins ăhăi pi bot. Povestitorul încearcă să-l ajute, la fel È™i copiii, dar no, degeaba! Tăt lupul îi mai rău pentru ied, că vrea să-l facă slană È™i să-l pape cu pită È™i pălincă, no, că tare-s bune. Servus, dă să-l adoarmă pe ied, dar acesta-i râzgâiat, nu È™i bolund, se prinde de cujătul lupului È™i fuje printre copaci hăăt, departe, cine È™tie până unde, poate chiar în Maramu! Și aÈ™a caprele, revenite din Bănie, găsesc casa goală. Se lamentează ele că unde îi iezilă - zis "puiu drag" - se căiesc, se văicăriesc, dar iată că apare șî împriÈ™inatul! Doamnele capre vor să-l ajute, dar el le respinge È™i se îmbracă singur, mănâncă singur, se culcă singur... spre marea uimire a celor trei behecapre! La final vin personajele negative - vulpe oltenian, urs moldovian È™i lup ardelian - È™i își cer scuze pentru ce i-au făcut iedului. Cred că puteau lipsi "scuzele" astea... n-au nici logică, iar copiii învață greÈ™it că totul se termină cu bine... Nu îi bine... După spectacol am fost, desigur, pe scenă. Adică Aida a fost. :-) Eu i-am făcut câteva poze, dar acum are o fază în care nu mai stă natural la poză, ci zâmbeÈ™te cam forÈ›at, aÈ™a că nu am reuÈ™it nicio poză de nota 10. Bine, de nota 9 da! :-) Ba nu, m-am răzgândit, de nota 9, 99 spre 10. :-) Apoi... am mers la Poarta Sărutului... Sau Poarta pupăcioÈ™ilor, cum i-a zis Aida. :-) Am făcut poze, ne-am strâmbat pupici la aparat È™i ne-am pupat pe obraz unul pe altul, apoi am purces spre Masa Tăcerii. Alte poze - tăcute :-) -, apoi am văzut Jiul, aflat în imediata apropiere. Jiul l-a traversat de multe ori (de fiecare dată când a venit la È›ară È™i chiar È™i azi, de la Craiova la Târgu Jiu, de vreo două ori), dar niciodată nu am oprit să-l vadă bine, aÈ™a că practic acum îl vede prima oară! N-ar fi chiar o surpriză dacă ne gândim la... taică-su: AÈ™a cum i-am spus È™i i-am arătat È™i locul, insula din zare, tot la Târgu Jiu am făcut È™i eu prima È™i singura baie în Jiu! (Tocmai în 1996, în urmă cu 25 de ani! ) Apoi... să-i dăm Aidei de 4 ani ce-i al Aidei de 4 ani! ;-) S-a dat în trenuleÈ›, ne-am dat în maÈ™inuÈ›e, s-a dat în leagăne, pe tobogane È™i balansoare, s-a dat pe toboganul gonflabil (care avea vreo 7-8 metri înălÈ›ime), apoi am mers È™i am mâncat - îngheÈ›ata ei a dat-o pe jos, a păpat-o cățelul, apoi am împărÈ›it-o pe a mea :-) - am traversat Jiul pe pod, pe jos (! ), am revenit la Poarta pupăcioÈ™ilor, apoi la maÈ™ină È™i am mers la Coloana infinită, acolo unde Aida a găsit ceva mai înalt ca tati. :-) Coloana recunoÈ™tinÈ›ei infinite care, aÈ™a cum zice Aida, e până la cer. :-) E amplasată în mijlocul parcului ce îi este dedicat È™i, până să ne spună gardienii că nu e voie, Aida a È™i pus mâna pe ea. :-) Am plecat din Târgu Jiu după o zi superbă, iar exact când am trecut Gilortul, ... Aida a adormit. :-) Eu am profitat de amplasament È™i am ascultat "Lung îi drumul Gorjului", interpretat de Maria LătăreÈ›u, vocea locală de talie naÈ›ională. Pe drum spre Craiova am oprit într-un loc istoric pentru noi: satul BodăieÈ™tii de Sus, judeÈ›ul Dolj! Acolo unde nu mai fusesem de 39 de ani! E loc istoric pentru că acolo s-a născut È™i a copilărit tata! ;-) Aida dormea când am ajuns, aÈ™a că n-a fost prea impresionată. :-) Am trezit-o, am făcut o poză cu indicatorul de intrare în sat, apoi a adormit la loc. :-) Lung îi drumul Gorjului, dar am reuÈ™it să-l parcurgem! ;-) Și aÈ™ vrea să mai reuÈ™im în viitor, mai am un ied acasă, care are prenumele celui mai mare ban al Craiovei. ;-) Mihai e prea mic acum pentru teatru, are 1 an È™i 4 luni. Aida are 4 ani È™i 1 luni. :-) A doua zi îi arăt o imagine È™i o întreb "Aida, ce e aici?" "Poarta pupăreÈ›ilor! Poarta pupăcioÈ™ilor! " :-) DistribuÈ›ie: Povestitor: Mihai Rădulea Margareta: Oana Marinescu Marieta: Adelina Puzdrea Beheheta: Georgiana Enache Iedul: Vlad Fiu Vulpea: Bogdan Constantin Ursul: Iulian Marinescu Lupul: Vlad Rădulea Sunet: Emanuel Bolovan Video / Montaj: Florin Rotaru „Iedul cu trei capreâ€�, după un text popular cules de Ojică Agaftanghel Coordonator artistic È™i scenografie: Cătălin GrigoraÈ™

Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!

01-01: Carmen doppia la Arena di Verona. Final de Festival 2024
25 iulie și 7 septembrie 2024

Aida: "Tati, aia e un fel de cortină?"

"Unde e toreadorul?"
"Nu e!"
"Ä‚la e Don Jose?"
"Nu! Vine mai târziu!"

Apoi ... "Uite caii! Uite caii!"
...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Aida cu raze la Arena di Verona
21 iulie 2024

Arena di Verona face ceea ce am zis eu - și reiau acum - că orice teatru de operă care se respectă ar trebui să facă: prezintă două versiuni ale aceleiași opere, una clasică și una modernă. Pe lângă vechea, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Rigoletto sau Regele se amuză. Isi, a Pari!
5 iunie 2022

Paris. Teatre d`Athenee. Rigoletto. Le roi s`amuse! Ici, a Paris!
Paris. Teatrul Ateneului. Rigoletto. Regele se râde. Aici, la Paris!

Evident, "se râde" e o formă modernă, dulitâliană, de expr ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Barbierul din FrecciaBianca Firenze - Sevilia
18 iulie 2024

"Il treno Alta Velocita FrecciaBianca per Siviglia e in partenza da binario cinque"
"Trenul de mare viteză FrecciaBianca pentru Sevilia va pleaca în curând de la peronul cinci"

Anunțul se aude ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

31-12-2024: Viteazu ăl mic văzu Cavalleria la Craiova. Și Paiațele!
Craiova, 21 aprilie 2022

Doar 4 zile mai târziu după ce am văzut "Cavalleria rusticana" și "Paiațe" la București, am fost la Craiova pentru a vedea aceleași opere! N-am fi făcut asta după doar 4 zile - poate! :D, dar Craiova e ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro