Școala amanților din München

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2024 ] [ Subcategorie II Munchen Bayerische StaatsOper ] [ Subcategorie III Asa fac toate (Cosi fan tutte) ] [ Data articol: 2024-05-24 ] [ Din localitatea Munchen ] [ Tara Germania ]   Am văzut că aÈ™a fac toate... la BucureÈ™ti, BraÈ™ov, Craiova, în Atena, la Burgas, la Berlin, ... iar acum am avut ocazia să văd dacă È™i la München... Se È™tie că nemÈ›ii sunt mai sobri, mai serioÈ™i, mai bățoÈ™i... la fel nemÈ›oaicele... sau e doar legendă ce se È™tie? Sau... tot aÈ™a fac È™i toate... nemÈ›oaicele...? Am revenit la München după... 11 ani! Capitala landului Bavaria, aflată în sudul Germaniei, este cel mai frumos oraÈ™ german. Evident, este părerea mea, care poate fi subiectivă, mai ales că am o afecÈ›iune personală pentru acest oraÈ™ È™i pentru Opera de Stat Bavareză, după ce, pe 20 iulie 2012, aici am fluturat pentru prima oară steagul României la un spectacol al Angelei Gheorghiu! Am scris despre aceasta în miniarticolul "Boema la Opera din Munchen: România cucereÈ™te Bavaria! ", iar evenimentul a însemnat È™i... îndrăgostirea mea de "Boema" lui Puccini, operă pe care o văzusem înainte de două ori È™i... de două ori nu-mi plăcuse! :-) Am descris acest declic în articolul " Boemul È™i "Boema". Eu È™i... "Boema mea"! " Deci, un pic ich liebe München, unde, după acea fabuloasă "Boema", am mai văzut "Tosca", "MacBeth", iar acum... "Cosi fan tutte"... AÈ™a fac toate... È™i la München? Asta-i întrebarea! "La scuola degli amanti" ("Școala amanÈ›ilor") este un text mare, luminos, scris cu majuscule din neoane, care își schimbă culoarea periodic, din alb în portocaliu sau roz. Scrisul e pe scenă, la 2-3 metri deasupra artiÈ™tilor, È™i e coborât din tavan, acolo unde va fi È™i tras după un scurt timp, fiind readus la finalul spectacolului. Textul reprezintă È™i... numele alternativ al operei! Sau adăugarea pentru titlul complet al operei, acesta oficial fiind "Così fan tutte, ossia La scuola degli amanti", traducerea "blândă" în română fiind "AÈ™a fac toate, sau Școala îndrăgostiÈ›ilor". Eu prefer "Școala amanÈ›ilor", mi se pare mai picant. :-) ÃŽn spatele scenei e o cameră albă. Decoruri din lemn, evident, dar frapant e că e o cameră aÈ™a, mai de amărâți, cu pereÈ›i murdari în jurul comutatoarelor de lumină È™i nu numai. ÃŽn stânga este o saltea, pe care se vor trânti ulterior, pe rând, personajele operei. Casa avea să fie adusă în prim plan, aÈ™a cum mă aÈ™teptam. ;-) Hainele artiÈ™tilor - că nu le pot numi costume - erau normale... pentru zilele noastre. Și eu puteam merge pe scenă fără pregătiri, poate doar în plus cu un pic de machiaj, să nu arăt a Comandorul din "Don Giovanni". :-) RochiÈ›e până la jumătatea coapsei, una movulie, una gălbuie. BăjeÈ›ii similar, unul cu cămaÈ™a (bleu) pe afară, celălalt mai în piele neagră, pare mai macioi. Don Alonso e un cărunt la vreo 60 de ani, a cărui primă apariÈ›ie este în chiloÈ›i È™i maieu negru È™i căruia o să îi spun, mai simplu, moÈ™ul... Pariul e pe "um hundert zechinen" - "o sută de È›echini", ceea ce este de mirare, montarea e modernă, deci ar trebui să fie în euro, nu? Iar tot de mirare (sau nu) e... falusul imens, maro, de plastic pe care băieÈ›ii îl flutură în discuÈ›ia cu moÈ™ul... Și îl È™i pun în sus pe saltea È™i îl iau la palme... :O :-) ) Fetele se tăvălesc È™i ele pe saltea, își fac selfi-uri sau poze reciproc. RochiÈ›ele lor nu par să sublinieze fidelitate, aÈ™a că finalul pare uÈ™or de anticipat. Logodnicii lor vin în uniforme militare bleu cu albastru, ele se tânguiesc - moÈ™u exclamă "Die komodie is herrlich! " ("Comedia este minunată! ") - apoi un cuplu mimează sex (cu ea rezemată de perete), celălalt e mai "tragist", cu tânguiri pe saltea, dar într-un final corul, aflat în barcaccia (loja laterală de deasupra orchestrei), dă tonul plecării soldaÈ›ilor la oaste. "Addio! " "Leb wohl! " "Farewell! " "Haidi pa! " "Cine s-a bazat pe vorbele femeii s-a înecat în mare sau nisip! "... Camera e retrasă în spate, iar în locul ei vine, din laterala stângă, un... garaj. Nou, modern, ușă glisantă (aflată în spate, perspectiva este din interiorul garajului), frapant fiind... luxul acestuia, la care contribuie È™i mai mult un... gipan bemveu negru! Frapant pentru că... să ne amintim, camera era puÈ›in jegoasă, plus că nici măcar un amărât de pat nu avea în ea... Nici È™ifonier, nici masă, nici scaune... A, nu mai erau bani după ce s-a plătit rata la gipan! :-) BMW-ul are număr de Napoli, locul real al desfășurării acÈ›iunii, iar acesta este NA 274 PT. NotaÈ›i-l pentru că, atunci când vă întâlniÈ›i cu el la semafor, să-l întrebaÈ›i dacă i-a plăcut rolul pe care l-a avut la Opera din München È™i ce alte roluri mai are în plan pentru următorii 5 ani. :-) ) Sau o întrebaÈ›i pe Despina, căci ea îngrijeÈ™te maÈ™ina. O lustruieÈ™te cu o cârpă, ba chiar o È™i "amenință" cu un furtun de apă. Am subliniat furtunul, deoarece e singura pată de culoare, una galbenă, în garajul gri plus maÈ™ina neagră. Chiar È™i ea are rochie neagră - Despina, nu maÈ™ina :-) -, È™orÈ› È™i bonetă albă, costum tipic de servitoare. Și e un pic urâțică la față, nu atrage simpatiile pe care le atrage de obicei acest rol. Cel puÈ›in mie mi se pare prea sobră, inclusiv din cauză că e îmbrăcată în negru. BMW-ul pot spune că a fost folosit foarte fain pentru a ilustra apărarea fetelor în faÈ›a atacurilor noilor candidaÈ›i. AÈ™a cum se È™tie, la început ele refuză avansurile celor doi, iar imaginea foarte drăguță creată de această montare este autoînchiderea lor în maÈ™ină, cei doi rămânând afară, în jurul automobilului, ca un atac medieval care înconjoară o cetate aparent inexpugnabilă. O altă fază foarte drăguță È™i mult apreciată de public a fost... gimnastica, modul în care una dintre fete a urcat în maÈ™ină! Prima a urcat clasic, s-a aÈ™ezat la volan È™i atât, dar a doua... a sărit cu capul înainte prin geamul uÈ™ii din dreapta (geamul era deschis, desigur), ajungând într-o clipită È™i dintr-o miÈ™care pe scaunul din dreapta!! Publicul a chicotit È™i a răsplătit gimnastica fetei cu multe aplauze! BăieÈ›ii, total nedeghizaÈ›i (sau, dacă vreÈ›i, "deghizaÈ›i" cu ochelari negri È™i cămăși de alte culori), se întind pe capotă, iar unul dintre ei pozează ca musculos. Cei doi mai aduc È™i din culise piesele unui castel de jucărie pe care îl asamblează în centrul scenei. MoÈ™u, alias Don Alonso, se întreabă "Sunt doar câteva femei fidele în lume, să fie ele două dintre ele?" (Interesant a fost că publicul a râs când a auzit asta... :-) ) Doar că nu doar pereÈ›ii au urechi, ci È™i fetele din BMW, vorbele băieÈ›ilor se aud prin geamuri, uÈ™ile se deblochează chiar de către "cetățile" atacate... Iar BMW-ul este retras în spate È™i scos din scenă, în loc apărând... o grădină cu flori! (Pentru mine a fost mai drăguță faza, pentru că veneam direct de la... Keukenhof, cea mai mare grădină de flori din lume! ) Doar că florile lor erau din plastic, foÈ™neau când oamenii treceau printre ele, când băieÈ›ii au "leÈ™inat", când servitoarea a venit deghizată ca doctor ca să-i salveze... Pauza e relativ scurtă sau cel puÈ›in aÈ™a mi se părut mie. Văd că spectatorii ies mai toÈ›i, apoi o plasatoare ne spune să ieÈ™im, să se golească toată sala! N-am înÈ›eles de ce, am întrebat, dar nici răspunsul primit - că se lucrează la decoruri - nu m-a mulÈ›umit. "Care decoruri?" a fost prima întrebare care mi-a dat prin cap, dar nu m-am mai lansat în detalii, ci am plecat să revăd, după atâția ani, foaierul È™i balconul Operei bavareze. Balconul are vedere în față, la intrare, spre piaÈ›a Max Joseph, acolo unde se află statuia lui Maxilimilian Joseph I, rege al Bavariei aproape 20 de ani prin anii 1800. Oamenii sunt la o È™ampanie, un suc, atât în foaier, cât È™i în balcon, iar un clinchet ne anunță să ne reluăm locurile, aÈ™a că... aÈ™a facem toÈ›i, mergem în sală È™i ne reluăm locurile. :-) Partea a doua începe tot cu camera, ca È™i primul, dar aflată undeva în spatele scenei. Froilain Despina încearcă să le convingă pe fete să le dea o È™ansă băieÈ›ilor. "Lasst sie komme! " / "Let them come! " le zice. Ele stau lângă un castel de jucărie, copie al celui din prima parte, dar mult mai mic. Și... miaună! Da, fetele... miaună, cântă lasciv, își împart... prada (adică cine ce băiat ia) È™i... jubilează... "Ce plăceri vom avea! " Camera este retrasă È™i pe scenă e acum un maldăr gonflabil. Este umflat È™i... rezultă acelaÈ™i model de castel. E mare, are vreo 5-6 metri, iar publicul aplaudă crearea lui. Vin ei, apoi ele, dar ele... legate la ochi. E un uÈ™or aer de timiditate în atmosferă. "Als symbole für das herz! " - "Ca simboluri pentru inimă! " "Was kolopft hier?" "Ce se petrece aici?" "Welch neue freunde! " "Ce prieteni noi! " Cel în negru e Guglielmo! Mare realizare, l-am diferenÈ›iat de celălalt! :-) ) Da, nu mă strădui deloc să diferenÈ›iez perechile din această operă... Nici nu are importanță, rolurile sunt similare, atât ale băieÈ›ilor, cât È™i ale fetelor. E treaba artiÈ™tilor să nu cânte arii din celelalte roluri... :-) ) Uite acum, doi dintre cei patru au intrat în castel, ceilalÈ›i doi au rămas afară... Care doi... nu contează... Castelul se... dezumflă peste cei doi... E o simbolistică draguță asta, mai salvează din non-sensul multor elemente aiurea din montare... Castelul prăbuÈ™it e tras în spate, cu tot cu cei doi amorezi în el. CeilalÈ›i doi rămân în față, fata în roz È™i... celălalt. Din tavan cad... confetti! Ea se dezbracă de rochia roz, o aruncă pe jos È™i rămâne... în cămașă de noapte crem. Apoi iese! Publicul o aplaudă. Prin întunericul scenei este introdusă iar camera de lemn, întâi luminată pe alocuri cu neoane divers colorate, apoi, brusc, neoanele se sting È™i e camera inundată de luminile reflectoarelor. Și se văd bine... desenele de pe perete, precum È™i mesajele, mai toate... obscene! Desen cu o puță, contur femeie crăcănată, un jet de... care È›inteÈ™te exact în crăpătura ei, mesajul "Fuck" - un mesaj "pro fund", desigur -, alt "mesaj" pro... "Dick butt", È™i altele desene È™i mesaje... numai "adâncizme". După scurt timp, peretele e luminat invers (întunecat È™i cu neoanele aprinse) È™i retras afară. ÃŽn spatele scenei se vede o garderobă mare. Cealaltă fată dă rochia jos È™i rămâne... în chiloÈ›i È™i sutien! Zău că nu înÈ›eleg de ce le-a păstrat pe astea... chiar sunt revoltat, dacă mă gândesc un pic... :D :-) ) Goguiermo e acolo È™i se urcă pe ea! Apoi ea îl pune în 4 labe, îl plimbă pe scenă ca pe cățel... Da, seamănă a ve ve ve pornache punct dî e. :-) ) Finalul ariei e urmat de o liniÈ™te... Se aplaudă până la urmă, dar cam anemic, aÈ™a. Pentru nuntă, cei 4 se îmbracă în garderoba din spatele scenei. Rochiile mireselor sunt un voal până peste genunchi... exact cum descria Nea Mărin / Amza Pellea, adică "mai mult guleraÈ™ decât rochiță". Ei doi sunt la costum, unul maro, celălalt mov deschis. Cad iar confetti din tavan... È™i tot ca din tavan pică anunÈ›ul peste ele... Se întorc soldaÈ›ii! Ele stau aplecate cocoÈ™ate în față, cu mâinile atârnând... Din tavan coboară scrisul de la începutul spectacolului, "La scuola degli amanti", "Școala amanÈ›ilor" din München. Scrisul e neon roÈ™u. Publicul aplaudă, mai tare când apar cei patru protagoniÈ™ti. Și unii spectatori chiar tropăie! Deci, în concluzie, ... da, aÈ™a fac toate... È™i la München! ... Evident că nu e o surpriză, fie È™i numai pentru că Mozart era austriac, deci de sânge germanic. Dar mă gândeam È™i io că poate lumea s-a mai schimbat în ultimii... 234 de ani, de la premiera mondială a operei, eveniment care a avut loc la Burgtheater am MichaelerPlatz din Viena pe 26 ianuarie 1790. Evident că ultima idee este o glumă retorică! Cosi fan tutte, cosi fan tutti! Sempre! DistribuÈ›ia: Fiordiligi: Louise Alder Dorabella: Avery Amereau Guilelmo: Konstantin Krimmel Ferrando: Bogdan Volkov Despina: Sandrine Piau Don Alfonso: Johannes Martin Kränzle Dirijor: Stefano Montanari Regie: Benedict Andrews Scenariu: Magda Willi Costume: Victoria Behr Lumini: Mark Van Denesse Cor: Franz Obermair Dramaturgie: Katja Leclerc

Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!

01-01: Carmen doppia la Arena di Verona. Final de Festival 2024
25 iulie și 7 septembrie 2024

Aida: "Tati, aia e un fel de cortină?"

"Unde e toreadorul?"
"Nu e!"
"Ä‚la e Don Jose?"
"Nu! Vine mai târziu!"

Apoi ... "Uite caii! Uite caii!"

... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Aida cu raze la Arena di Verona
21 iulie 2024

Arena di Verona face ceea ce am zis eu - și reiau acum - că orice teatru de operă care se respectă ar trebui să facă: prezintă două versiuni ale aceleiași opere, una clasică și una modernă. Pe lângă vechea,
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Rigoletto sau Regele se amuză. Isi, a Pari!
5 iunie 2022

Paris. Teatre d`Athenee. Rigoletto. Le roi s`amuse! Ici, a Paris!
Paris. Teatrul Ateneului. Rigoletto. Regele se râde. Aici, la Paris!

Evident, "se râde" e o formă modernă, dulitâliană, de expr
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

01-01: Barbierul din FrecciaBianca Firenze - Sevilia
18 iulie 2024

"Il treno Alta Velocita FrecciaBianca per Siviglia e in partenza da binario cinque"
"Trenul de mare viteză FrecciaBianca pentru Sevilia va pleaca în curând de la peronul cinci"

Anunțul se aude
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

31-12-2024: Mihai întâi! Primul nani! Paiață, dă-mi dumu!
București, Opera Națională, 17 aprilie 2022

Cei care spun că nu se poate sunt rugați să tacă și să îi lase să încerce pe cei care cred că se poate!

Am vrut la 1 an și 8 luni. Cum fusese cu Aida. Am vrut în
... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro