Premieră de balet la Opera Naţională Bucureşti: "La Sylphide" sau perenitatea romantismului

[ Autor Vivia Sandulescu ] [ Din categoria Opere din Romania ] [ Subcategorie III Opera NaÈ›ională BucureÈ™ti ] [ Data articol: 2013-12-27 ] [ Din localitatea Bucuresti ] [ Tara România ]   Premiera din 7-8 decembrie ne-a prilejuit întâlnirea cu un buchet de creatori ÅŸi interpreÅ£i de talie internaÅ£ională ÅŸi totodată cu una dintre lucrările esenÅ£iale din istoria baletului. Montată în 1832 de către Filippo Taglioni pentru fiica sa Marie, care se ridica atunci pentru prima dată în pointes pe scenă, "La Sylphide" a fost reluată patru ani mai tărziu de către balerinul ÅŸi coregraful franco-danez August Bournonville (interpretul rolului James), pe muzica originală a lui H.S. Lovenskiold. Versiunea Bournonville a avut un asemenea succes încât a fost cea care a răzbătut peste timp până la noi, deÅŸi ulterior Marius Petipa a montat o alta la Teatrul BolÅŸoi din Moscova, la sfârÅŸitul secolului XIX, iar după jumătatea secolului XX au existat mai multe încercări de reluare a celei iniÅ£iale. Tot ei i se datorează moda baletelor albe, tablouri cu ansambluri de fete îmbrăcate în rochii lungi, vaporoase, imagini eterice ale tinerelor moarte nemăritate (willis, în "Giselle") sau spirite ale pădurii (silfidele, preluate mai târziu de către Mihail Fokin în "Les Sylphides" pe muzică de Frédéric Chopin, titlu cu care este adesea confundată lucrarea lui Bournonville). Invitarea lui Johan Kobborg - prim-balerin cu o carieră impresionantă, începută la Baletul Regal Danez ÅŸi continuată, până acum câteva luni, la Baletul Regal "Covent Garden" din Londra (unde a alcătuit cu Alina Cojocaru un cuplu de scenă considerat deja legendar) -, a venit ca un gest de normalitate (cum de n-a făcut-o nimeni până acum? m-am întrebat), căci orice companie care se respectă are în repertoriu, în afara lucrărilor compuse de P.I.Ceaikovski, cel puÅ£in câte o coregrafie aparÅ£inând lui George Balanchine ÅŸi August Bournonville. De altfel, de la montarea acestei versiuni, în 2005, pe scena "Covent Garden", alte teatre mari ÅŸi-au înscris-o pe afiÅŸ, iar lista continuă. Balet esenÅ£ialmente romantic, cu un prim act dansat la demi-pointes (cu excepÅ£ia Silfidei), îl privim ÅŸi îl savurăm ÅŸi astăzi ca pe un roman de Alexandre Dumas, o poezie de Lamartine sau un peisaj de Corot. Acordând cel puÅ£in tot atâta substanţă imaginarului ca ÅŸi realităţii, mesajul său - visul trebuie să rămână vis, dacă îl atingem se risipeÅŸte, iar decepÅ£ia poate fi fatală - pune pe gânduri spectatorul contemporan, mai obiÅŸnuit cu concepÅ£ia freudiană după care trebuie să ne trăim visul ca să ne eliberăm de el ÅŸi mai interesat de tehnicitate, considerând lucrările unde primează emoÅ£ia drept piese de anticariat. ÃŽndrăgostită de James, logodnicul lui Effie, Silfida îi bântuie somnul ÅŸi veghea, trecând pe nesimÅ£ite din lumea duhurilor în realitatea scenică ÅŸi înapoi. La rândul lui, James se lasă dus de visare, rupându-se treptat de viaÅ£a cotidiană. Singurul care o mai percepe pe Silfida este Gurn, rivalul lui James, care încearcă în zadar să o arate ÅŸi celorlalÅ£i. ÃŽn final, el este totuÅŸi unicul personaj fericit, căci Effie, uitată de James, îl acceptă de soÅ£, în timp ce Silfida se stinge ÅŸi se evaporă în nori, iar James e răpus de durere ÅŸi de vrăjile lui Madge. Dacă în versiunea lui Filippo Taglioni, reconstituită de Pierre Lacotte la Opera din Paris în 1972, Madge pare doar să dezvăluie predestinarea tinerilor, la Johan Kobborg (după August Bournonville) bătrâna vrăjitoare este motorul dramei. Ea manipulează personajele pentru a-ÅŸi răzbuna afrontul suferit din partea lui James, care nu-i agreează prezenÅ£a ÅŸi încearcă să o dea afară atunci când o surprinde încălzindu-se lângă ÅŸemineul din conacul său, în ajunul nunÅ£ii. Voalul vrăjit, atmosfera gotică din luminiÅŸ, spiritele pădurii plutind prin aer, simbolurile cromatice, ca ÅŸi prezenÅ£a folclorului în prima parte - frumoasele dansuri scoÅ£iene, cu care publicului românesc se întâlneÅŸte pentru prima dată -, toate se îmbină în Å£esătura romantică a baletului. Muzica lui Lovenskiold, completată cu câteva fragmente din creaÅ£ia compozitorului descoperite chiar de către Kobborg ÅŸi incluse în versiunea sa coregrafică, este melodioasă dar de valoarea modestă a partiturilor scrise în epocă pentru balete. Conducerea orchestrei i-a aparÅ£inut la premieră lui Ciprian TeodoraÅŸcu, a cărui experienţă în dirijarea spectacolelor de balet nu îl ajută totdeauna să simtă tempii necesari execuÅ£iei unor miÅŸcări, ceea ce forÅ£ează uneori viteza dansatorilor. Fostă balerină ea însăşi, Natalia Stewart reprezintă situaÅ£ia ideală în care se poate afla un scenograf, care cunoaÅŸte o lucrare ÅŸi începe să-ÅŸi formeze propria viziune asupra decorurilor ÅŸi costumelor ei încă de pe băncile ÅŸcolii. Creându-le pentru acest titlu în mai multe teatre succesiv, Stewart propune aici o variaÅ£iune pe o temă dată. Mai puÅ£in somptuoasă decât în alte părÅ£i, scenografia sa Å£ine seama de posibilităţile tehnoscenice ale O.N.B., unde nu se pot realiza numeroase trape ÅŸi "leagăne" pe care spiritele pădurii să circule pe verticală, dar foloseÅŸte cu efect ceaÅ£a groasă, care se scurge de pe scenă în fosă, la începutul actului II. Luminile, sugerând trecerile din real în fantastic sau decupând planurile acÅ£iunii, sunt inteligent concepute de către Daniel Klinger. DeÅŸi intenÅ£ia declarată este aceea de a crea o ambianţă atemporală, avem mai degrabă de-a face cu un cadru geografic ÅŸi istoric dat, în care se deapănă situaÅ£ii, conflicte ÅŸi sentimente etern umane. După ce a crescut, ca toÅ£i tinerii balerini danezi, aspirând să danseze James - rol pe care l-a interpretat ulterior de numeroase ori alături de Alina Cojocaru -, în calitate de coregraf, Johan Kobborg ne aduce în spectacol un stil aparte, caracterizat printr-o dantelărie de baterie mică (în special la băieÅ£i), poziÅ£ii intermediare de braÅ£e, ture ÅŸi poze pe toată talpa, turaÅ£ii simetrice dreapta/stânga, miÅŸcări de legătură pe demi-pointes ÅŸ.a., virtuozitatea fiind prezentă mai mult în registrul săriturilor ÅŸi mai puÅ£in în cel al piruetelor. Coregrafiile lui Bournonville sunt însă mai ales un exerciÅ£iu de cultivare a sensibilităţii ÅŸi a comunicării cursive, prin recurgerea la pantomima dansată, acea musica muta care asigură inteligibilitatea poveÅŸtii. Ne aflăm în prima jumătate a secolului XIX, când vedetismul nu se impusese încă ÅŸi, odată cu el, concesiile făcute soliÅŸtilor, cărora Marius Petipa avea să le atribuie spre sfârÅŸitul secolului intrări nelegate de subiect. La premiera din 7 decembrie, rolul Silfidei a fost deÅ£inut de Alina Cojocaru, aclamată unanim de presa internaÅ£ională ÅŸi recompensată cu numeroase premii ÅŸi distincÅ£ii. O non-vedetă de o specie rarissimă, ale cărei interviuri respiră modestie ÅŸi care, dincolo de execuÅ£ia tehnică ireproÅŸabilă, se impune prin sinceritatea trăirii ÅŸi rafinamentul interpretării. Transparentă ÅŸi imponderală, Silfida pare să fie un rol croit special pentru datele sale, între care primează un echilibru ieÅŸit din comun ÅŸi o săritură excepÅ£ional de uÅŸoară ÅŸi înaltă. O adolescentă îndrăgostită, prinsă între două lumi, ale cărei aripi sunt arse de contactul cu realitatea. O balerină de vis. Steven McRae (James) este un partener constant al Alinei Cojocaru, de aceeaÅŸi talie, pe care presa românească, ahtiată după cancan-uri, l-a ignorat pe nedrept. Câştigător, printre altele, al Concursului InternaÅ£ional de Balet de la Lausanne în 2003 (Alina Cojocaru ÅŸi-a adjudecat acelaÅŸi premiu în 1997), australianul sare ca un cangur, cu o baterie clară ÅŸi ascuÅ£ită ÅŸi o redare plină de nuanÅ£e a dialogului coregrafic. (Mai puÅ£in se ÅŸtie despre el este că este ÅŸi un excepÅ£ional dansator de step (tap dance), un artist polivalent de înaltă clasă.) Am aplaudat-o fără rezerve pe Alexandra Gavrilescu, foarte înzestrată pentru rolurile de compoziÅ£ie. Madge a sa este o forţă a naturii, pe care nu Å£i-ai dori să o întâlneÅŸti noaptea într-o pădure din ScoÅ£ia, spaÅ£iu bântuit prin tradiÅ£ie de vrăjitoare ÅŸi fantome. Adina Tudor construieÅŸte acelaÅŸi personaj mai aproape de zâna Carabosse, cu care este obiÅŸnuită, fără să-ÅŸi topească identitatea în spatele ei. Seara a doua ne-a adus ÅŸi o distribuÅ£ie-surpriză în rolurile prime, decisă în ultimul moment. Colaboratoare relativ recentă a O.N.B., solista japoneză Sena Hidaka a împlinit dorinÅ£a spectatorilor de a asista la o reprezentaÅ£ie la fel de închegată ca ÅŸi prima. Hidaka posedă braÅ£e moi, rafinament al miÅŸcării, naturaleÅ£e, suspensie în pointes ÅŸi ingenuitate. Alături de ea, Robert Enache în James îşi confirmă statutul de premier danseur noble al tinerei generaÅ£ii, cu o săritură amplă ÅŸi precisă, o bună însuÅŸire a stilului ÅŸi o prezenţă scenică convingătoare. Sperăm că pe viitor ÅŸi ei vor fi prezentaÅ£i în comunicatele de presă, astfel încât publicul românesc să poată cunoaÅŸte ÅŸi soliÅŸtii casei. Interpretând-o pe Effie, Oana BabuÅŸaka/Diana Tudor au evoluÅ£ii la demi-pointes cuminÅ£i dar pline de fineÅ£e, în ton cu rolul. Mai divers ca expresie ÅŸi mai dinamic este personajul Gurn, în care atât Yoshida Shuhei cât ÅŸi Vlad Toader îşi etalează curăţenia execuÅ£iei ÅŸi ÅŸarmul personal distinct. O impresie deosebit de bună creează ansamblul de fete în actul II, delicate ÅŸi omogene, bine lucrate, avându-le în prim plan pe Prima silfidă (Noullie Coutisson/Marina Minoiu) ÅŸi pe cele două însoÅ£itoare respective. Dacă adăugăm ÅŸi aportul celor câţiva elevi de la Liceul de Coregrafie "Floria Capsali" (dintre care se detaÅŸează Amira Badro, despre care cu siguranţă vom mai auzi), putem spune că maeÅŸtrii de balet ÅŸi Corina Dumitrescu, în ipostaza de asistentă a coregrafului, au făcut o treabă excelentă. Nu în ultimul rând, am apreciat progresul în alcătuirea programului de sală. Consistent, în condiÅ£ii grafice elaborate, presărat cu fotografii ÅŸi cu o traducere decentă în limba engleză, este rezultatul unei munci de cercetare serioase, prezentată structurat. Åži totuÅŸi, în redactare se simte necunoaÅŸterea limbajului de nespecialitate, fotografiile sunt artistice dar nu de balet, iar poza de afiÅŸ este selectată neinspirata. La finalul celei de-a doua reprezentaÅ£ii, ÅŸtirea despre desemnarea lui Johan Kobborg drept director al compartimentului special ce urmează a lua fiinţă sub denumirea de Baletul NaÅ£ional Român, prin reorganizarea O.N.B. începând din luna ianuarie 2014, ne-a luat prin surprindere - ce-i drept, una plăcută. Dacă acceptul lui Kobborg a confirmat buna sa colaborare cu dansatorii români ÅŸi străini din formula actuală ÅŸi bucuria de a fi descoperit un loc ÅŸi o Å£ară unde pasiunea artiÅŸtilor atinge cote înalte, am o strângere de inimă ÅŸi serioase rerzerve în privinÅ£a realizării acestui proiect, gândindu-mă la condiÅ£iile ce i se vor putea oferi, la birocraÅ£ia românească ÅŸi la îndârjirea de care ar trebui să dea dovadă în punerea în practică a planurilor sale legate de noua companie. Crescând ÅŸi trăind într-un alt sistem cultural, atât el cât ÅŸi Alina Cojocaru sunt motivaÅ£i de entuziasmul celor ce se întorc acasă sau se stabilesc aici cu convingerea că lucrurile pot evolua după inima lor ÅŸi că autorităţile române apreciază sincer arta. Mai sceptică, le doresc să-ÅŸi trăiască visul în cunoÅŸtinţă de cauză ÅŸi să nu-ÅŸi ardă aripile împlinindu-l.

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

24-04: Program mai 2026
Victoria și-al ei husar
2 mai, 2026 18:00

Victoria și-al ei husar
3 mai, 2026 18:00

Liliacul
8 mai, 2026 19:00

Kiss me Kate
9 mai, 2026 18:00

Kiss me Kate
...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

23-04: Timișoara, ziua porților deschise, luni, 27 aprilie 2026
Opera Națională Română din Timișoara invită publicul larg să descopere universul fascinant al teatrului liric, cu ocazia Zilei porților deschise, organizată luni, 27 aprilie 2026, între orele 9 și 17. Evenimentul oferă vizitatorilor acces ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

22-04: Program mai 2026
1 mai, Callas - Oana Pellea
2 mai, Enescu 70 pe înțelesul tuturor
2 mai, Don Giovanni
3 mai, Lacul Lebedelor

6 mai, Nabucco
10 mai, Madama Butterfly

13 mai, Madama Butterfly
14 mai, A ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

22-04: Program mai 2026
PROGRAM de SPECTACOLE – MAI 2026
Sâmbătă, 2 mai 2026, ora 18.30, Sala Operei
IL TROVATORE (TRUBADURUL) – Operă de Giuseppe Verdi

Sâmbătă, 9 mai 2026, ora 18.30, Sala Operei
SILVIA – Operetă de Emmeric ...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania

20-04: Concert la Palat susținut de Corul de Copii al Operei Iași
Opera Națională Română din Iași programează miercuri un nou eveniment din seria Concert la Palat. De la ora 18:30, în Sala Voievozilor a clădirii emblematice a orașului va avea loc reprezentația intitulată „Poezie în sunet și culoare†...
[ continuare ]
Din categoria Opere din Romania