[ Autor Adrian Trasca ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=6&nume_categ=verona---medea ] Acest articol poate parea la un moment dat tampitel. Desi e lung, va recomand sa il cititi pana la sfarsit, s-ar putea sa va schimbati parerea asta. :-)
Teatrul Roman din Verona este unul dintre locurile din Verona pe care nu le explorasem indeajuns. Stiam ca se monteaza acolo spectacole de teatru, dar, dat fiind bariera de limba - la ora respectiva nu stiam italiana deloc si nici acum nu stiu suficient de bine incat sa ma "aventurez" sa vad o piesa de teatru in aceasta limba - imi propusesem sa merg acolo atunci cand cunostintele mele de italiana imi vor fi suficient de bune pentru a putea urmari cap-coada o piesa. Ceea ce erau (sau sunt) sanse sa nu se intample niciodata. De aceea, cand am aflat ca Fondazione Arena di Verona monteaza aici un spectacol, n-am ezitat, desi era vorba de balet. Nu, nu este vorba ca nu imi place baletul, doar ca prefer opera. Pe undeva avea sa imi fie satisfacuta si aceasta cerinta.
Insa interiorul Teatro Romano din Verona nu a fost atat de spectaculos cum ma asteptam. Verona este un oras minunat si unii (cel putin unii români) nu il pun pe lista lor de obiective, ceea ce este o mare eroare. Si deoarece Verona este un oras atat de frumos, ma asteptam ca si Teatrul Roman sa fie spectaculos. Ei, bine, nu e! Nu e urat, ca sa zic asa, dar nici nu se compara, spre exemplu, cu Teatrul Roman din Plovdiv, unde s-au pastrat cateva coloane si structuri care efectiv te muta in atmosfera de acum cateva mii de ani.
Actiunea
Pe scena o barca mare in stanga (mea).
Langa barca, o fata legata la ochi cu o esarfa rosie. Si ea. Imbracata intr-o panza alba si cu pete rosii pe piept.
Vin unii cu masti o imping spre barca.
Ea se dezbraca, ramane in negru, ei fug afara din scena.
Muzica are cuvinte in greaca sau rusa si e usor scary. Si e fara orchestra.
Apare unu imbracat in negru cu o coroana. Danseaza putin, apoi azvarle coroana.
Vorbeste cu ea - voci in difuzoare. E suparat.
Se aude o apa.
El pleaca suparat.
Pe scena sunt 11 fete care danseaza. Pe scena vine altul, care arata mai sexos. :-) Vorbeste si el cu ea. Fata cu masca/esarfa rosie ii priveste de sus. Tipul doi pleaca, fata cu masca vorbeste cu ea.
Revine tipul al doilea si trage dupa el o funie groasa ca parama de vapor. Ea croseteaza ceva rosu. El ii desface picioarele - sex? - ea croseteaza in continuare!
El pleaca si ia sfoara cu el.
Vine una imbracata in portocaliu lucios. Vorbeste cu ea.
Vin alti doi si vorbesc si danseaza cu portocalioaica. Ea, principala, ii priveste de langa barca. Sufera.
Ei pleaca. Ea are doua castroane cu graunte pe care le toarna dintr-unul in altul. Muzica e mai lenta.
Apar cele 11 fete, apoi tarfa portocalie. Acum in latex galben spre culoarea pielii si doar cu esarfa portocalie.
Vin trei cu masti. Apoi tipul numarul unu, care se lupta cu ei. Vede tarfa si danseaza cu ea. Scena se goleste.
Vine ea si tipul al doilea, apoi fata cu masca.
Piesa e buna ca opera. Si cu traducere.
Fata cu masca rosie danseaza. Alti trei cu masti danseaza cu ea (cu principala). Tipul unu si tarfa danseaza. Tarfa se sufoca. Si moare. Apoi si el.
Tipul doi si trei se lupta. Trei il opreste pe doi sa ajunga la ea.
Doi cade, Trei danseaza cu ea. Doi sufera. Rastoarna barca. Apoi lupta din nou cu Trei pentru ea, dar pierde iar. Trei il taraste pe podea, tragandu-l afara din scena.
Intre timp, pe etajul de sus al scenei au intrat cele 11 fete, fiecare cu doua castroane in mana. Ea e jos, danseaza si canta lent.
Fata cu esarfa apare si ii pune rochia initiala, cea alba si cu pete rosii pe piept, apoi iese din scena prin spate. Cele 11 fete varsa orezul din castroane in spatele ei.
Final. Ea isi pune mainile in cap.
Aplauze si tropaituri de admiratie.
Acestea ar fi notitele mele din timpul spectacolului, "periate" putin ulterior. :-) Acum sa vedem ce s-a intamplat de fapt:
Medea are subiectul tragediei "Medeea" scrisa in anul 431 inaintea erei noastre de poetul tragic grec Euripide, care a trait intre anii 480-406 i.e.n. si pe care Aristotel l-a numit "poetul tragic prin excelenta". (Buna Wikipedia asta! :-) Si daca tot am zis asta - nu consider ca e o rusine sa ma informez si sa informez -, mai extrag ceva de acolo, o idee interesanta mai ales pentru doamne si domnisoare, mai ales ca ideea e legata si de Mede (e) a: Euripide a fost primul autor dramatic preocupat de prezentarea psihologiei feminine in variate nuante si ipostaze.)
"Medea" grecului Mikis Theodorakis este un spectacol placut. Insa, iar imi pare rau sa o spun, nu mi s-a parut indeajuns exploatat. Mai exact, reamintind si ce scriam mai sus, muzica are multe arii de opera in continut, dar acestea au fost redate prin difuzoare. Cred ca mult mai bine era daca aceste arii ar fi fost cantate "in direct", efectul cu siguranta ar fi fost altul. De asemenea, un alt efect pozitiv ar fi fost obtinut daca ar fi avut o traducere, cel putin in italiana. Iar absenta orchestrei e un aspect care scade mult din farmecul unui spectacol "pe viu", nici nu cred ca are rost sa dezvolt subiectul, este mult prea clar de ce.
Autorul, Mikis Theodorakis, este compozitorul coloanei sonore din celebrul film "Zorba grecul" cu la fel de celebrul actor Anthony Quinn in rolul principal. Piesa este a doua a compozitorului grec montata la Arena di Verona, dupa "Zorba" in 1988. De altfel, "Medea" a fost compusa la putin timp dupa acest an, in perioada 1988-1990, premiera mondiala avand loc la Bilbao in 1991, dar ca opera, asa cum am considerat si eu ca ar fi fost mai bine redata!
Am citit mai multe variante de subiect despre Medea. Imi aminteam vag de ea din copilarie, dar imi aminteam bine de argonauti si capitanul lor, Iason. Rezumatul subiectului, partea care este importanta pentru spectacol, ar fi urmatorul: Iason este trimis in Colchis, in estul Marii Negre, sa ia lana de aur si reuseste numai cu ajutorul fetei regelui Colchisului, vrajitoarea Medea, de care se indragosteste si pe care o ia in tara lui, in Corint, Grecia. Insa, nefiind grecoaica, Medeea nu este acceptata in societate si e vazuta ca o metresa, iar cei doi copii ai ei ca bastarzi. Iason o paraseste si intentioneaza sa se insoare cu Creuse (sau Glauce, dupa unele surse), fiica regelui Creon al Corintului. Medea ii trimite Glaucei cadou de nunta o haina pe care aceasta o imbraca, dar care era otravita si care o ucide, la fel si pe tatal ei, regele, sarit sa o salveze. Medea isi ucide copiii facuti cu Iason, apoi se casatoreste cu Egeu, regele Atenei, cel de la care provine numele marii Egee.
Subiectul "Medeei" lui Euripide si al operei lui Mikis (Mihai) Theodorakis incepe din momentul in care Iason vrea sa o paraseasca pe Medea. Cine stia subiectul, poate a fost amuzat de notitele mele de mai sus. Sau poate a incercat pe baza lor sa identifice personajele si actiunile intamplate, asa cum am incercat eu. Recunosc ca a fost un exercitiu foarte interesant si pe care il recomand. Dar pe cine nu are rabdare sa faca asta, il invit sa citeasca in continuare ce am dedus eu. Intre parantezele patrate sunt deductiile / explicatiile pe care le-am gasit.
Pe scena o barca mare in stanga (mea). [Argo, corabia condusa candva de Iason.]
Langa barca, o fata legata la ochi cu o esarfa rosie. [Justitia. Legata la ochi pentu impartialitate, ca in toate reprezentarile grecesti.] Si ea. [Medea] Imbracata intr-o panza alba si cu pete rosii pe piept. [Sange]
Vin unii cu masti o imping spre barca. [Societatea Corintului, care nu o accepta si o impinge spre corabia cu care a venit, ca sa plece.]
Ea se dezbraca, ramane in negru, ei fug afara din scena. [Medea era vrajitoare, cand apare in negru, ei fug speriati de puterile ei.]
Muzica are cuvinte in greaca si e usor scary. Si e fara orchestra. [Presupun ca erau cuvinte in greaca, datorita subiectului, dar si a autorului, care este grec. Muzica are o nuanta usor infricosatoare, nu e recomandat sa o auzi in spate noaptea, in surdina, pe o strada intunecoasa. :-) ]
Apare unu imbracat in negru cu o coroana. [Creon, regele Corintului.] Danseaza putin, apoi azvarle coroana.
Vorbeste cu ea. [Ii cere sa plece.] E suparat. [Ingrijorat de puterile ei.]
Se aude o apa.
El pleaca suparat.
Pe scena sunt 11 fete care danseaza. Pe scena vine altul [Iason! ], care arata mai sexos. :-) [de asta se indragostise Medea de el si il ajutase sa fure lana de aur chiar de la tatal ei! ] Vorbeste si el cu ea. Fata cu masca [Justitia] ii priveste de sus. Tipul doi [Iason] pleaca, fata cu masca vorbeste cu ea.
Revine tipul al doilea [Iason] si trage dupa el o funie groasa ca parama de vapor. [Probabil de la Argo, corabia cu care au venit amandoi in Corint.] Ea croseteaza ceva rosu. El ii desface picioarele - sex? [Da! ] - ea croseteaza in continuare!
El pleaca si ia sfoara cu el.
Vine una imbracata in portocaliu lucios. [Glauce, fiica regelui Corintului, cu care Iason planuieste sa se insoare.] Vorbeste cu ea.
Vin alti doi si vorbesc si danseaza cu portocalioaica. [Fiii ei.] Ea [Medea] ii priveste de langa barca. Sufera. [Dansul fiilor ei cu viitoarea sotie a lui Iason probabil simbolizeaza ca fiii ei sunt dispusi sa o accepte pe aceasta ca sotie a tatalui lor, un alt motiv posibil pentru Medea sa ii ucida ulterior.]
Ei pleaca. Ea are doua castroane cu graunte pe care le toarna dintr-unul in altul. Muzica e mai lenta. [Resemnare fata de destin?]
Apar cele 11 fete, apoi tarfa portocalie. Acum in latex galben spre culoarea pielii si doar cu esarfa portocalie.
Vin trei cu masti.[Nu stiu cine sunt cei trei.] Apoi tipul numarul unu [regele Corintului, tatal Glaucei], care se lupta cu ei. Vede tarfa si danseaza cu ea. [In balet, dansul inseamna si ca stau de vorba. :-) ] Scena se goleste.
Vine ea si tipul al doilea [Iason], apoi fata cu masca [Justitia].
Piesa e buna ca opera. Si cu traducere. [Piesa ESTE opera! Nu stiu de ce a fost montata doar ca balet.]
Fata cu masca rosie danseaza. Alti trei cu masti danseaza cu ea (cu principala). Tipul unu [Regele] si tarfa [fata lui] danseaza. Tarfa se sufoca. Si moare. [Imbracase haina otravita.] Apoi si el. [Haina otravita omora si pe cine doar o atingea.]
Tipul doi si trei se lupta. Trei il opreste pe doi sa ajunga la ea. ["Trei" este Egeu, regele Atenei, cu care se va casatori Medea. "Doi" este Iason.]
Doi cade, Trei danseaza cu ea. Doi sufera. Rastoarna barca. Apoi lupta din nou cu Trei pentru ea, dar pierde iar. Trei il taraste pe podea, tragandu-l afara din scena.
Intre timp, pe etajul de sus al scenei au intrat cele 11 fete, fiecare cu doua castroane in mana. Ea e jos, danseaza si canta lent.
Fata cu esarfa apare si ii pune rochia initiala, cea alba si cu pete rosii pe piept, apoi iese din scena prin spate. [Copiii au fost ucisi, destinul s-a implinit, iese din scena.] Cele 11 fete varsa orezul din castroane in spatele ei.
Final. Ea isi pune mainile in cap.
Aplauze si tropaituri de admiratie.
PS: Am citit, cu ajutorul dictionarului, desigur, un articol in italiana despre Medea. Se vorbea acolo despre innovativa dimensione di contemporaneita, genuina vitalita, immagine plastiche e atmosfere poetiche etc. (Am ales special expresii care sunt clare si nu necesita traducere in romana.) As putea si eu sa scriu asa. Autorul a creat o muzica de o vigurozitate ahileana, viziunea coregrafica futurista demna de secolul urmator vitezei, dansurile emotive levitande purtand spectatorul in sfera abisului greco-romantic etc etc, dar nu acesta e scopul meu, de a arata ca stiu sa inventez expresii inatacabile deoarece sunt unanim acceptate sau din cuvinte eventual pompoase si teoretic nealaturabile. Ca sa nu mai zic ca pot cauta in DEX cuvinte... - stai sa caut :-) - cuvinte pline de emfaza pentru a arata ca sunt un mare filozofocomentatorocritic. (Na, ca asta nu e in dictionar! :-) ) ) )
Scopul meu e sa fac cititorul sa simta putin din ce am simtit eu. Si, eventual, - iar asta ar fi o megarealizare pentru mine - sa il fac sa se duca sa vada un spectacol cand are ocazia sau chiar sa isi creeze o astfel de ocazie.
Salutari nepompoase! :-)
Distributia
Muzica: Mikis Theodorakis
Coreografia: Renato Zanella - veronez, asa cum tin organizatorii sa sublinieze :-) |