Programe lunare Opera NaÈ›ională BucureÈ™ti Opera Comică pentru Copii BucureÈ™ti Teatrul NaÈ›ional de Operetă È™i Muzical BucureÈ™ti Opera Română Craiova Opera din BraÈ™ov Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul NaÈ›ional de Operă È™i Operetă din GalaÈ›i Teatrul NaÈ›ional de Operă È™i Balet ChiÈ™inău Opera NaÈ›ională Română IaÈ™i Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera NaÈ›ională Română TimiÈ™oara Opera Maghiară din Cluj-Napoca Teatrul de Balet Sibiu Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Teatrul Muzical Ambasadorii BucureÈ™ti Teatrul Stela Popescu BucureÈ™ti Opera Vox Cluj-Napoca Sala Palatului din BucureÈ™ti Festivalul InternaÈ›ional George Enescu BucureÈ™ti Teatrul Acting Dream BucureÈ™ti Theater du Soleil Entertainment Grand Cinema Digiplex Băneasa Teatrul de Revistă Constantin Tănase BucureÈ™ti Arena din Verona Budapesta Opera Hedeland Opera London English National Opera London Royal Opera House Milano Teatro alla Scala Munchen Bayerische StaatsOper New York Metropolitan Opera Oslo Operaen Roma Teatro dell Opera Ruse Drjavna Opera Sofia Opera House Stockholm Royal Swedish Opera Torre del Lago Puccini Varna Opera House Viena StaatsOper Viena VolksOper Alina Cojocaru Angela Gheorghiu Cristian Mihăilescu Elena MoÈ™uc Felicia Filip Haricleea Darclee IonuÈ› Pascu Leontina Văduva Lucian Petrean Ludovic Spiess Teodor Ilincăi Teatru la cinema Adriana Lecouvreur Aida Asa fac toate (Cosi fan tutte) Boema Bărbierul din Sevilia Carmen Cavalleria rusticana È™i PaiaÈ›e ClemenÈ›a lui Tito Don Giovanni Don Pasquale Elixirul dragostei Flautul fermecat Freischutz Germanicul (Il Germanico) Gianni Schicchi Idomeneo, Regele Cretei MacBeth Madama Butterfly Manon Lescaut Mikado Nabucco Norma Nunta lui Figaro Orfeu în infern PaiaÈ›e Peer Gynt Rapirea din Serai Rigoletto Romeo È™i Julieta de Charles Gounod Samson È™i Dalila Simone Boccanerra Tosca Traviata Tripticul (Il trittico) Trubadurul (Il trovatore) Turandot Werther Cartea junglei Doctor Jivago Èšara surâsului Femeia, eterna poveste Frozen Frumoasa È™i Bestia Liliacul Logodnicul din lună My Fair Lady Notre Dame de Paris Rebecca Sânge vienez Silvia Sunetul muzicii Vaduva veselă Zaraza Corsarul Don Quijote Frumoasa din Padurea Adormita Giselle Lacul lebedelor Marco Spada Medea Spargatorul de nuci Zorba grecul Anotimpurile de Vivaldi Recviem de Mozart Recviem de Verdi Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia FocÈ™ani Teatrul Alexandru Davila PiteÈ™ti Teatrul Ariel Râmnicu Vâlcea Teatrul B. P. Hasdeu din Cahul Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad Teatrul Colibri Craiova Teatrul CăluÈ›ul de mare ConstanÈ›a Teatrul de Stat din ConstanÈ›a Teatrul Dramatic Fani Tardini GalaÈ›i Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu PetroÈ™ani Teatrul Elisabeta BucureÈ™ti Teatrul Elvira Godeanu Târgu-Jiu Teatrul Excelsior BucureÈ™ti. Teatrul Țăndărică BucureÈ™ti Teatrul Gulliver GalaÈ›i Teatrul Ion Creangă BucureÈ™ti Teatrul Merlin TimiÈ™oara Teatrul Municipal Drobeta Turnu Severin Teatrul Municipal Maior Gheorghe Pastia FocÈ™ani Teatrul NaÈ›ional BucureÈ™ti Teatrul NaÈ›ional Caracal Teatrul NaÈ›ional Craiova Teatrul NaÈ›ional Mihai Eminescu din ChiÈ™inău Teatrul NaÈ›ional pentru Copii Abracadabra BucureÈ™ti Teatrul NaÈ›ional Radu Stanca din Sibiu Teatrul NaÈ›ional Satiricus Ion Luca Caragiale din ChiÈ™inău Teatrul NaÈ›ional Târgu-MureÈ™ Teatrul NaÈ›ional TimiÈ™oara Teatrul NaÈ›ional Vasile Alecsandri IaÈ™i Teatrul Nottara BucureÈ™ti Teatrul Odeon BucureÈ™ti Teatrul pentru copii È™i tineret Luceafărul IaÈ™i Teatrul Republican de PăpuÈ™i Licurici din ChiÈ™inău Teatrul Sică Alexandrescu BraÈ™ov Teatrul Tineretului Piatra NeamÈ› Teatrul Toma Caragiu PloieÈ™ti Teatrul Tony Bulandra TârgoviÈ™te Teatrul Tudor Vianu Giurgiu UNATC Casa de Cultură Amza Pellea BăileÈ™ti |
Opereta fără acoperiș. Tovarășa grizeta Silvia
[ Autor Adrian Trasca ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=62&nume_categ=bucuresti---opereta---silvia ]  București, 19.06.2015
Opereta din Bucureşti este poate instituţia culturală din România care a avut de suferit cel mai mult - exceptându-le pe cele care au sucombat, fireşte - încă de pe vremuri "de aur" ale societăţii româneşti. Sediul era atunci la Piaţa Naţiunilor Unite, unde se termină Calea Victoriei în Dâmboviţa, dar a fost mutat într-o sală a Teatrului Naţional pentru a face loc "mărețelor" realizări socialiste. În urmă cu vreo doi ani, Opereta a fost alungată şi de acolo, astfel încât o perioadă nu s-au ţinut spectacole deloc sau s-au ţinut prin diverse localităţi din provincie. Se pare însă că luminiţa de la capătul tunelului a devenit realitate pentru Teatrul de Operetă şi Muzical "Ion Dacian", de câteva luni acesta beneficiind de un sediu nou-nouţ, construit în spatele sediului nou al Bibliotecii Naţionale, lângă Podul Mărăşeşti şi Camera de Comerţ. Deocamdată spectacolele nu se desfăşoară cu regularitate, existând o pauză de câteva luni între "calupul" de reprezentaţii de la inaugurare şi cel de acum, dar poate în viitor se va intra în normalitate.
Zona în care a fost construită Opereta nouă era cândva una de străduţe şi case. Bunica mea avea casă acolo, chiar la câţiva zeci de metri de actuala Operetă. Zona a fost demolată pentru a face loc unor blocuri albe, construite strâmb (am locuit într-unul dintre acele blocuri, niciun perete nu era drept, de fapt, cam nicio linie dreaptă nu era dreaptă). Mai sunt acolo Pasajul Mărăşeşti, Camera de Comerţ (construită după Revoluţie), Biblioteca Naţională (construită înainte), vizavi fiind o mare fundaţie părăsită, zvonurile zicând că acolo ar fi trebuit să fie Opera nouă.
Am ajuns. Clădirea e nouă şi are arhitectură modernă, fier plus geamuri. Arată aproape ca un cub uriaş de sticlă gri-închis spre negru, iar ce mi-a plăcut e scrisul alb uriaş de pe peretele frontal, "Teatrul de Operetă şi Musical `Ion Dacian`", care contrastează frumos cu fondul întunecat.
În faţa Operetei se aflau câţiva oameni şi, tocmai când am sosit, o domnişoară cu un clopoţel anunţă că spectacolul va începe în curând. După intrare se află un spaţiu lărguţ, iar în margine e un bar în lateralele căruia se află intrările în sală. Similar e şi la etaj, doar că acolo mai sunt şi câteva mese şi scaune. De remarcat e candelabrul, care e făcut din viori, trompete şi alte instrumente muzicale "împachetate" într-un buchet. Aceeaşi idee e şi pe pereţii culoarelor, veiozele sunt trompete cu becuri în interior care luminează în sus.
Sala are aproximativ 600 de locuri şi "musteşte" de nou. Scaunele sunt roşii, confortabile, iar rândul din faţă este mult mai jos, neexistând problema să nu vezi scena din cauză că doamna din fața are pălărie cu pene. :-) (Apropo, cum e corect, pană de vulpe la pălărie sau pană de vulpe pe pălărie? :-) ) Tavanul e gri, denivelat intenţionat şi în el sunt încorporate grupuri de câte patru becuri. Pereţii laterali sunt roşii, din lemn sau din tablă groasă cu găurele. Podeaua scenei e neagră şi deja nu mai arată ca nouă, ceea ce e bine, înseamnă că se munceşte acolo. Nu sunt loje şi nici balcoane, ceea ce face spaţiul să pară mai larg. Scena are şi rotativă/modulară, dar în acest spectacol nu a fost folosită deloc.
Repertoriul actual este însă unul... fantomatic. Au fost câteva spectacole "Fantoma de la Operă" şi "Paris, mon amour", "Silvia", apoi câteva luni de pauză, apoi alt calup de spectacole, apoi iar o pauză. Probabil că mai sunt detalii de pus la punct pentru a intra în normalitatea unui teatru cu spectacole în fiecare săptămână, ca să nu mai zic că personal aştept "My Fair Lady", pe care am văzut-o la Bucureşti o singură dată în urmă cu vreo 16 ani, tocmai în mai 1999!
Despre Bucureşti... Am zis că e un oraş frumos? Am zis! Mi-am pus lumea în cap, lumea din Berțeni-i, Djiulesti-i şi Feherrrentarri-i? Mi-am pus-o! E bine, mi-am atins scopul! :-) ) )
Opereta "Silvia" mai este cunoscută şi sub numele de "Prinţesa ceardaşului" ("Die Csardasfurstin"), acesta fiind, de fapt, titlul original. A avut premiera mondială în urmă cu fix 100 de ani, pe 17 noiembrie 1915, pe scena Teatrului "Johann Strauss" din Viena. De unde reiese că austriecilor le ardea de operetă în plin război mondial. N-ar fi rău ca idee romantică, dar doar trei ani mai târziu se alegea praful din imperiul lor! :-)
Trei soldaţi gesticulează în faţa unei cortine-pânză. Aceasta se ridică, în spate decorul seamănă cu cel din "Traviata" anterioară de la Opera din Bucureşti, adică drept pereţi, oglinzi mari şi verticale cu rame late peste care sunt perdele grena, în ambele laterale fiind strânse la mijloc. E bal, costumele sunt adecvate, doamnele în rochii uni de seară de diverse culori, domnii în fracuri negre şi cămăşi albe. Se cântă cu microfon, dar deseori nu se înţeleg cuvintele, ceea ce îmi aduce aminte de Opera din Malmo, unde am văzut o operetă în suedeză şi toate pasajele cântate, chiar dacă erau în limba locală, aveau subtitrare pe ecranul de traducere. În plus, adică în minus, uneori difuzoarele sparg urechile - şi am stat pe la mijlocul sălii, adică relativ departe, nu ştiu cum le ţiuiau urechile după spectacol celor din primele rânduri. :-)
Silvia, actriţă, se pregăteşte să plece la New York. Edwin, fiu de conte, e îndrăgostit de ea şi nu vrea să o lase să plece, dar oficial e logodit cu alta de către părinţii lui. Boni, prietenul lui, e un pic afemeiat, adică nu dansează decât cu 6 deodată. :-)
"Vai, fără fete cum să mai trăieşti?"
Au fost mai multe arii, dar am reţinut-o doar pe aceasta, pentru că avea versurile cele mai profunde. :-) ) )
Câţiva soldaţi îşi fac apariţia. Unul dintre ei este frustrat rău, cântă "Femeia-i viperă / visele-ţi spulberă! " Greşeşte! Io ştiu altfel, că bărbaţii ie porci şi femeile sunt o zână! :-) ) )
Edwin e incorporat. Dar apoi e anunţată căsătoria lui cu Silvia, moment în care un ospătar zice potrivit "Să aduc şi nişte murături?" :-)
Deci, Edwin şi Silvia se murătoresc... aaa... se căsătoresc. :-) O mână iese prin perdeaua laterală şi aruncă petale peste grupul vesel.
"Promite-mi că mă vei aştepta! "
Partea a doua are decor predominant albastru, două intrări laterale sub formă de arcade, în spate harta Europei de la România până la Franţa, două canapele, câteva trepte în spate. Silvia s-a reîntors în Europa, Edwin e aproape căsătorit cu Stazi, logodnica stabilită de părinţi. Are (Silvia) o rochie foarte faină, crem închis cu un pic de negru, o mănuşă neagră, sandale tot negre. Se reîntâlneşte cu Edwin... "Îţi aminteşti / câte am trăit împreună?"
Stazi are rochie bleu-inchis cu ceva maro şi gri şi bretele lucitoare, floare în păr şi pantofi cu toc. Începe să sughită când îl vede pe Boni, tocmai după ce zisese că sughiţul e semn de îndrăgostire. Se formează două perechi care valsează, Edwin şi Silvia, Boni şi Stazi, iar operaţia cam seamănă a schimb de parteneri...
Hotel Adlon găzduieşte ultima parte. Predominant e verdele-inchis care e în componenţa perdelelor şi coloanelor din spatele scenei. O masă, o canapea, dar şi o mică orchestră completează imaginea de ansamblu. Recepţia e în dreapta, dar preţurile sunt prea mari, niciun spectator nu are acces la hotel. :-)
Edwin şi Silvia află că mama lui era aceea care le punea bețe în roate. Şi mai află şi că mama lui fusese şi ea grizetă în tinereţe. Coană mare între timp căpătase fițe aristoNasPeSus şi nu voia pentru fiul ei o fufă de cabaret. Dar secretul ei este aflat şi, cum ea ştia cel mai bine ce poate o fufă în pat, îşi dă acordul ca şi fiul ei să beneficieze oficial de astfel de... servicii delicioase. ;-)
Tovarăşa Silvia... este educatoarea mea de la gădănița de copii. N-are nicio legătură cu operetă, doar prenumele şi... acoperişul, că şi Opereta a rămas fără acoperiş... După un an la o grădiniță (lângă spitalul în care m-am născut, Caritas), mama a vrut să mă mute la o alta, care era mult mai aproape de acasă (în Titan). Cum eu nu voiam, deoarece mă ataşasem de tovarăşa Silvia, mama mi-a zis că grădiniței îi zburase acoperişul şi nu aveam de ales, trebuia să mă mute. După câteva luni, trecând cu mama pe acolo, i-am zis că uite, acoperişul e pus la loc, deci pot să mă întorc! Doar că mama uitase în primă fază ce gogoaşă îmi turnase, aşa că... descurcă-te acum cu copilul care voia la tovarăşa Silvia! :-)
Distribuția:
Silvia: Tina Munteanu
Edwin: Florin Budnaru
Stazi: Amelia Antoniu
Boni: Cătălin Petrescu
Feri von Kerekes: Cristian Caraman
Leopold Maria: Marius Mitrofan
Anhilte: Mioara Manea-Arvunescu
Miska: Mihnea Lamatic
Arnold Schulteis: George Călin
Rohnsdorf: Ernest Fazekas
Kiss: Viorel Ciurdea
Cu participarea Orchestrei, Corului si Baletului Teatrului de Operetă si Musical "Ion Dacian" Bucuresti |
Nota actuala: 9.75 (din 4 note acordate) - Acorda o nota!
Alte titluri din aceeasi categorie04-06: OperaNationala.ro, alături de doamna Daniela Vlădescu și de domnul Florin Estefan Pagina web www.OperaNationala.ro, cu o vechime online de peste 16 ani, își arată susținerea față de doamna director Daniela Vlădescu și își exprima dubiile față de modul de calcul al notelor la examenul de evaluare, întrucât nu este pos ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
26-05: BilanÈ› 2024. Recorduri la Arena di Verona (Aida, 7 ani. Mihai, 4 ani)
Anul acesta a început ca fiecare dintre ultimii ani: 1 ianuarie, cu copiii, la TVR1, văzând Concertul de Anul Nou de la Filarmonica din Viena. E foarte interesant să compar reacțiile lor de la an la an, ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
25-05: BilanÈ› 2022. Vedi Londra, Verona, Roma, ... (Aida, 5 ani. Mihai, 2 ani)
Londra, Londra.
Roma, Londra, Roma.
Printre ultimele Lyon, Paris, Verona, Venezia ... Varna, Veliko Trnovo. Viena, Bratislava.
Și, desigur, Craiova, Brașov, Constanța.
Galați, ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată! Ruse, 5 iulie 2025
Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
26-01: Notre-Dame deo Bucureștii În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ... [ continuare ] [ Autor Adrian Trasca ] Din categoria Articole OperaNationala.ro
|
|
Articole OperaNationala.ro
|
ChinaRail 2015 OperaRail 2012 OperaRail 2013 OperaRail 2014 OperaRail 2015 OperaRail 2016 OperaRail 2017 OperaRail 2018 OperaRail 2019 OperaRail 2020 OperaRail 2021 OperaRail 2022 OperaRail 2023 OperaRail 2024 OperaRail 2025 OperaRail 2026 RomaniaRail 2015 Bilanțuri Concerte de arii Concerte de muzică simfonică Piese de teatru Tururi ghidate |