Omtru Snu4u trt4ul. Dramatican Armenian Toscaian in Erevan

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2016 ] [ Subcategorie II Tosca ] [ Data articol: 2016-12-27 ] [ Din localitatea Erevan ] [ Tara Armenia ]   Floria Toscaian Mario Cavaradossian Cesare Angelottian Marchiza Attavantian Baronul Scarpian. Sau Scărpinam :-) Roberto Spolettaian Si, desigur, un sacristan. :-) Cică sună unu` la Radio Erevan si întreabă: - Este adevărat că un nebun a venit de la Bucuresti la Erevan pentru a vedea un meci de fotbal? - Da, este adevărat, cu două mici diferentze: nu e vorba de un nebun, ci de Adrian si nu e vorba de un meci de fotbal, ci de "Tosca", un spectacol de operă! - Si unde sunt diferentele? :-) ) ) Armenia are 3 milioane de locuitori, relief muntos, cu altitudini intre 400 si 4000 de metri, si capitala la Erevan, unde locuieste mai mult de o treime din populatie. Se află in Asia, "sub" Georgia (care e in Europa), "pe" Iran si incadrată la vest de Turcia si la est de Azerbaidjan. Cu Turcia se află in conflict istoric - muntele Ararat, simbolul Armeniei, in prezent se află in Turcia -, iar cu Azeria in conflict armat asupra zonei numita Nagorno-Karabah (in traducere, Karabahul de munte). (Facand o paranteza, ce nu am inteles eu la Azerbaidjan e viza! Mie, cetătean român, al unei tzări indepartate si cu care e in relatie de pace, imi cer viza, in timp ce armenii, cu care se afla in conflict armat, pot calatori la Baku fara viza!!! ) Majoritatea denumirilor sunt lungi, cu multe silabe si se termina in "an". De exemplu Cavaradossian, Scarpian, Spolettaian. :-) Moneda nationala se numeste dram - de unde si titlul articolului. :-) Erevan (sau Yerevan) are 1, 1 milioane de locuitori si nu e spectaculos. Armenii se laudă ca Erevan a fost fondat cu 29 de ani inaintea Romei! Fara a fi rău, acesta este singurul element de lauda fatză de Cetatea Eternă, altminteri nici nu exista termen de comparatie intre cele doua orase. Ca obiective turistice, in primul rând Piata Republicii, apoi Opera, Scarile Cascadei si statuia Mamei Armenia, care are 23 de metri. Si Radio Erevan, desigur. :-) Când e cer senin, se vede si muntele Ararat, locul unde, în timpul potopului biblic, se presupune ca a ajuns arca lui Noe. Opera este inima orasului si, oricum te sucesti prin centru, dai mereu de ea. Seamana destul de mult cu faimosul castel Sant`Angelo din Roma, chiar locul central al operei pe care am reusit sa o vad la Erevan! Cladirea este, insa, verde si nu a fost utilizata ca inchisoare. :-) Radio Erevan a devenit faimos pentru un anumit tip de bancuri-intrebări-răspunsuri ilare. Mie cel mai mult imi place ăla cu bicicleta, pe care l-am folosit ca model pentru a îl crea pe cel de mai sus: Nu stiu de unde a pornit legenda, iar amicul meu erevanez, pe prenumele său Vahagn :-) - hai, incercati să pronuntati, se citeste cum se scrie :-) -, nu a stiut sa imi spuna, dar, asa cum i-am zis si lui, n-are nicio importanta dacă o legendă e adevărată, important e că e frumoasă. ;-) (Bancul cu bicicleta: La Radio Erevan suna unu` si intreaba: - Este adevarat ca Ivan Ivanovici si-a luat o masina Volga? - Este adevarat cu doua mici amendamente: nu este vorba de o masina Volga, ci de o bicicleta si nu si-a luat, ci i-a fost furata. :-) ) Ca sa ajungi de la Tbilisi la Erevan nu e greu, dar gasirea unei masini poate fi o mica aventura. Trenul e varianta mai scumpa, 25 de euro, dar mai simpla, insa circula din doua in doua zile, asa ca mai repede uneori apelezi la marshrutka (marsh-rutka, adică microbuz). Poti sa iei si taxi, pretul e aproape la fel (35 de larí fatza de 30, si poti negocia sa dai 30, adica vreo 11 euro pentru 276 km - face 7-8 ore, traseul e printre munti! ), dar pleaca numai daca e plin (sau daca platesti toate locurile, fireste), asa ca poti sta vreo juma de ora sau o ora in el sa astepti sa plece si, daca nu gaseste alti clienti, nu pleaca si tot la microbuz ajungi. :-) Oricum, merita diferenta de 5 lari, strazile din Armenia sunt gropologice, cu multe curbe, asa ca microbuzele te zdruncina până hîtzi hies hdin hstomac hafară haciapuriile si hinkaliile halite hanterior hîn hTbilisi. :-) Drumul, insa, e foarte frumos, seamana cu Transalpina românească. Urca pe un munte, celalalt se vede pe fereastra, curbe ac-de-păr, parapetzi, un oras vazut de sus, cred ca strada urca pe la 1500 metri inaltime, poate si mai mult. (Atentie, e bine sa aveti la indemâna calmante sau sa va legati la ochi, georgienii conduc nebuneste, uneori ai senzatia ca vor sa se arunce de pe munte cu masina... :D) Si, ca tot suntem la geografie, din Erevan se ajunge usor in Iran, dar nu cu trenuri, doar cu microbuze. Cand vii din Georgia in Armenia, scapi de niste limbrici si dai de altii. :-) Scrisul armenesc seamana cu cel latin, dar multe litere au prelungiri ciudate (n cu coada, h cu coada), unele sunt cu capul in jos (am vazut m) sau in oglinda (3), iar altele sunt diferite cu totul. No, daca nu-ti convine, treci inapoi la limbricii georgieni. :-) Spectacolul pe care l-am vânat a fost "Tosca" si a fost programat initial pe 28 decembrie. Pana la urma a fost pe 27, dar schimbarea datei e un fapt obisnuit la Erevan! Opera locală este, de departe, cea la care am vazut cele mai multe modificari de program! Iti planifici tot, apoi vezi că hop!, spectacolul tău a fost mutat in alta zi! Ghinion - sau ghinionian :-) - daca ai avion sau timp limitat... De data aceasta, modificarea a fost in favoarea mea, pentru că, daca era pe 28, a doua zi trebuia sa fiu la Tbilisi si ar fi trebuit sa plec inainte de ultimul act pentru a prinde trenul. Da, nu multe, dar exista trenuri si in Armenia si, desigur, n-am ratat ocazia de a merge pe ruta Erevan-Tbilisi. :-) Sala operei este mare si extinsa pe latime. Are 1065 locuri si era cam golasa la ora 19, cea anuntata de incepere a spectacolului. Interlocutoarea mea de la Opera din Erevan imi spune sa stau linistit, ca nu e nimic neobisnuit. Incet, incet, sala se umple cam trei sferturi, iar la 19, 21 se sting luminile! Deci nu numai data spectacolelor fluctueaza, ci si ora de incepere! :-) Scaunele sunt grena, iar peretzi roz-inchis, sunt 3 rânduri de balcoane mici colorate alb-inchis cu modele din metal auriu-inchis. In centru e un candelabru maricel format din "cercuri" din pietre transparente albe, in jurul lui aflandu-se alte 4 asemanatoare, mai mititele. Evident, si scena e foarte lunga, se pot desfasura lejer doua spectacole in acelasi timp. :-) Deeeci, luminile s-au stins cu 21 de minute intarziere si a aparut... Mos Craciun! Am vazut spectacolul pe 27 decembrie, a ajuns si el cu intarziere, conform obiceiului local. :-) E insotit de o fată costumată in Craciun... albastru-violet, acum inteleg si nu inteleg! Inteleg de ce a intarziat doua zile, dar nu inteleg, uitându-ma la fată, de ce a intarziat doar doua zile! :-) Sau de ce a mai venit, că fata merita... atentie până dupa Revelion incolo. :-) Vorbesc ei ceva despre niste negi - e singurul cuvânt pe care l-am inteles :-) -, apoi Mosul spune ceva si de Puccini si Tosca, dupa care pleaca amandoi. Să reia motivul intarzierii, probabel. :-) Din stanga apare Angelotti. Are pantaloni negri, haina lunga si mov. Decorul e alcatuit din 3 arcade in spate, Madona pictata pe cea din centru, vitralii pe celelalte doua. Scena are doua niveluri, la cel de sus se ajunge pe niste scari laterale. Sub acestea se afla capela. In stanga e un tablou acoperit cu o panza si un podium pe care sta sevaletul. Mario dezvaluie tabloul, pe care e pictat un chip de fată satena, careia - mmmm! - i se văd sânii! ;-) Frumos tablou! :-) "Recooonditaa aarmoniiiaaa" Mario are vocea usor inchisa, dar e placuta, e buna, dar nu de top. Nu stiu daca l-a luat bine pe re minor, ca nu stiu daca acesta poate fii achizitionat cu drame armene. :-) Are pantaloni crem, deasupra un halat tot crem, iar in picioare espadrile bleumarin. Sacristanul e in haina maro de calugar, iar Floria in rochie de culoare gri-lucios, fara mâneci (completata de manusi lungi, negre, de piele), deasupra careia are o mantie tot gri, iar pe fatză o mască asortata, ornamentata cu o pană. Scarpia intra incet, sus, la etaj. Are bărbitză, mustatză neagră fatză rotundă, aliură de turc - seamana cu Osman Pasha :-) - si-mi trece prin cap ideea intentiei, tinând cont de cât au suferit armenii din cauza turcilor. Are cizme negre, haina lunga, maro, cu guler alb, pantaloni maro, vesta grena si tine in mână un bătz metalic argintiu. Spoletta e tot in negru, dar arata mai mult a nobil, nu a slugă. Vocile tuturor sunt bune, ceea ce conteaza mult mai mult decât inceperea spectacolelor fara intarzieri. :-) "Va, Tosca! " Din laterale intra doua rânduri de 6 dame in negru, care au pe cap coifuri albe. Alte doua rânduri intra din spate, plus doua rânduri de barbatzi la costum, având pe cap joben. Copiii sunt in bluze albe, pantaloni rosii, cufiete rosii. Exista si calugari, care sunt in negru cu umerii si pieptul alb si au cufiete rosii, dar si trei papi, imbracati clasic. Actul al doilea se desfasoara la Radio Erevan. :-) Adica vorba vine, din ce am remarcat, cladirea Radio Erevan seamana cel mai mult cu Palazzo Farnese din Roma. ;-) Interiorul nu l-am vazut, dar la Erevan peretele din spate e acoperit cu o perdea crem valurita peste care se afla o mare ramă de tablou, in dreapta e o usă si un costum popular probabil armean, in stanga e biroul negru al lui Scarpian, un scaun inalt si rosu, o fereastra inalta, iar pe birou sunt doua pahare, un clopot si o butelca, probabil cu coniac armean (Ararat), despre care se spune ca ar fi cel mai bun din lume! Scarpia are sapca de politai, o da jos si isi dezvaluie chelia, care il face sa semene cu sultan Suleiman. :-) Floria apare intr-o rochie rosie facuta dintr-un material parcă-i fâsh. Are si o funda mare la spate, poarta manusi negre, coc, e bruneta, iar la piept are o broshă sclipitoare. Mario e dus de zbiri prin rama tabloului. Perdeaua din fundal e luminata cu rosu, iar pe doua ecrane aflate deasupra ferestrei din stanga, respectiv a usii din dreapta, se deruleaza secvente de film cu Mario torturat. Are pe cap un cerc de fier, e legat cu lantzuri, iar Sciarrone ii cară pumni rânjind. "E vin din Spania! " Deci nu era coniac. :-) "Quanto? Il prezzo! " Quanto drame? :-) "Viiiiisi d`aaarte! " Remarc inca o data vocile bune, dar si niste lumini (de reflectoare) "trimise" aiurea pe scena. Publicul aplauda interpretarea. Floria sterpeleste cutitul de pe masa. Scarpia vine pe la spatele ei, ii desface nodul rochiei, ii dezgoleste umarul stang si, când sa se vada sânii, Floria se rasuceste si infige cutitul in el... doar ca s-a vazut cum sângele sare pe scena din cutit, nu din piept. :-) Tosca ia ceva de la costumul popular din dreapta, probabil un crucifix, îl pune pe pieptul lui Scarpia si iese. Muzica nu e gata, toba de la final "aprinde" lumina pe costumul armean. Actul al treilea e, intr-un fel, ca la el acasa, tinând cont de asemanarea exterioara a Operei din Erevan cu Castelul Sant`Angelo din Roma. In spate se vede cupola Vaticanului. Un perete are mai multe ferestre mici, cu gratii, in fatza lui aflându-se mai multe rânduri de trepte. De dupa gratiile de jos vine un soldat bătrân care are cască si cască. :-) Se aseaza plictisit la masa si scrie, probabil folosind cele 47 de litere ale alfabetului armean. :-) Se aud acordurile ariei magice! Mario e adus de soldati mascati. Soldatul ii ia inelul, apoi il returneaza! Armean cinstit. :-) "E lucevan le stelle di Erevan..." :-) Vine Tosca, imbracata complet in negru. Rochie, pelerina, plus o palarie cu boruri mari si inclinate in jos, care ii acopera fatza. Armenia nu are iesire la mare, asa ca nu pot face analogie intre Civitavecchia decât cu Batumi din Georgia sau Hopa din Turcia. :-) La final, Tosca e in dreapta, iar Mario in centru, cu spatele la public. 6 soldati cu pusti. Spoletta ii ia pulsul asasinatului si zâmbeste malitios, uitându-se la Tosca. Ies toti. "Presto! Su! " "Repede! Sus! " "O, Scarpia, avanti a Dio! " Alertată de zgomote, Floria urcă treptele in fatza Vaticanului. ÃŽn mâna dreapta tine o cruce de lemn, din spate, pe ecran, i se pun aripi de inger, soldatii vin peste ea, o acopera, ingerul alb de pe ecran zboara... "Omtru Snu4u trt4ul" nu reprezinta greseli de tastare si nici vreun text din armeana, desi limba respectiva cam asa are sonoritatea. Reprezinta o incercare semireusita - dar cea mai buna posibila, oricum - de a transcrie literele armene in litere latine. Iar "traducerea" este "Opera Tosca Erevan", doar "O" fiind identic si "r" cât de cât asemanator, celelalte fiind doar apropieri de literele originale ale alfabetului armean. Opera Omtru Tosca Snu4u trt4ul Erevan Shnora-kalutziun! scris Shnorhakaloutioun! Adică multumesc! :-)

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro