[ Autor Adrian Trasca ]  Atunci când pot, o fac! Chiar dacă am timpul strâns, uneori cu cheia franceză. Sau slovacă, în acest caz.
Am ajuns în Bratislava pe la 10 și ceva. Eram ghid de turism și aveam de condus oamenii la Târgul de Crăciun. I-am condus - era lângă operă -, apoi... am pornit direct spre operă, trecând pe lângă operă!
A?
Da! Opera din Bratislava e în centru, dar aceea este clădirea veche. Și care a rămas mică raportată la creșterea populației orașului, așa că a fost construită una nouă și modernă.
Acolo am fost în 2015 și am văzut opereta "Țara surâsului". Operetă, deci în limba locală. În slovacă, da! :D Și a fost frumoasă chiar și așa și, mai ales, a fost foarte bine realizată. Așa că, atunci când am avut 3 ore în oraș, planul mi-a reușit de minune, ajungând în oraș cu o oră înainte de spectacol și având plecarea imediat după, respectând exact și orarul planificat de agenția de turism cu care lucram. ;-)
(Ceva asemănător mi s-a întâmplat o dată la Budapesta, veneam cu trenul de la Viena, am ajuns în gara Keleti cu 30 de minute înainte de spectacol, am văzut "Billie Elliot" de Elton John - în maghiară :D - la sala Erkel a Operei din Budapesta, apoi am avut tren spre București la 30 de minute după spectacol! Parcă Opera și chefere-ul local făcuseră orarul pentru mine, nu alta! :-) )
Deci, am putut și am făcut-o! :-)
"Spărgătorul de nuci" de la Bratislava a fost o poveste! Nu, nu doar ceva de povestit cu bune și cu rele, ci o poveste în adevăratul sens al cuvântului! Așa cum îi spuneam unui amic, am obiceiul de a aduce îmbunătățiri în gând spectacolelor pe care le văd. Chiar dacă nu scriu de obicei despre problemele detectate - căci scopul articolelor mele este de a reda atmosfera spectacolelor pe care le văd și nu de a da cu parul - mai mereu găsesc ceva "de reparat" sau vreo inovație. Ei, bine, "Spărgătorul" de la Bratislava este unul la care nu aș schimba nimic! A fost pur și simplu perfect! Decorurile, în primul rând au fost frumoase, superbe, delicate, viu colorate fără a fi țipătoare. Iar costumele s-au încadrat în atmosfera creată de decoruri și muzică. Nu mă pronunț asupra calității balerinilor și dansului lor, eu nefiind un specialist în domeniu, dar nu am "detectat" erori ca spectator obișnuit.
Cel mai mult mi-a plăcut partea vocală de la finalul primului act. Mai peste tot, corul se aude ori din laterale, ori din spatele scenei, ori, mai rău, "Merge banda! ", adică înregistrare. "Muzică la conservă", așa cum numea Sergiu Celibidache concertele înregistrate. :D Aici a fost un cor de copii PE scenă, în dreapta! Iar costumele lor erau albe, aveau căciulițe albe cu "brâu" alb, ca de puf, păreau "ninși", creați din ninsoare, parte integrantă din zăpadă, și poate și din acest motiv cântatul lor era parcă vizibil. O dulceață!
Apropo de cunoștințe de balet, am vorbit cu cineva de specialitate despre spectacol. Mi-a zis "Aa, coregrafia rusească veche a lui Vainonen! "
Și a mai adăugat "Majoritatea dansatorilor sunt elevi, ce mișto! Așa ar și trebui să fie! "
Iată, deci, și informații de specialitate! :-)
Nu am niciun motiv ascuns să laud Opera din Bratislava. Am văzut, însă, două spectacole excelente acolo și, dacă o să mai am ocazia, cu siguranță o să mă strădui să văd și altele. Și, desigur, acum vă scriu ca să v-o recomand, să n-o tratați ca o operă sau obiectiv de mâna a doua, chiar dacă nu are reputația celei de la Viena. Și, că tot am adus vorba de orașul valsurilor, Bratislava e la o oră distanță cu trenul de Viena și la 2, 5 ore de Budapesta, adică e o variantă ușor de atins. Trenul direct de la Viena la Budapesta face 3 ore - față de 3, 5 ore prin Bratislava - deci ocolul făcut este extrem de mic. Iar capitala Slovaciei este un oraș care cu siguranță merită vizitat! |