[ Autor Adrian Trasca ]  06.03.2024
Această frază este, cum să spun?, ... Luceafărul! Luceafărul dintre întâmplările pe care fratele meu le-a avut / făcut în copilărie. Bine, poate nu Luceafărul, poate nu cea mai importantă - pentru că el, ca și mine, a făcut multe prostii :-) -, dar este una dintre cele mai drăguțe și își merită numele pentru că s-a petrecut... la cinematograful "Luceafărul" din București.
Acesta are 500 locuri și se află pe strada Ion Ghica la numărul 3, aproape de bulevardul I.C.Brătianu (pe vremuri, intrarea era din bulevard! ), lângă Muzeul de istorie al Bucureștiului, vizavi de biserica și de spitalul Colțea, cel mai vechi din București, aproape de... multe obiective turistice importante ale capitalei României: Universitatea, Teatrul Național, hotelul Grand fost-Intercontinental, grupul statuar din fața Universității, biserica rusă, fostul palat al Bursei, Banca Națională, kilometrul 0 al României, piața Sf. Gheorghe, biserica Brâncoveanu, piața Roma, strada Lipscani, blocul unde a avut tata locul de muncă prin anii 1984 și unde am văzut finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal în acel an, Roma - Liverpool, ... numai locuri istorice! :-)
"Theater du Soleil" este o companie care are licență pentru a realiza în România câteva spectacole cu titluri de răsunet: "Frozen, Regatul de Gheață" și "Frumoasa și Bestia". Pe primul l-am văzut cu copiii la Craiova și Brașov, pe al doilea îl vedem acum, la cinematograful devenit teatru "Luceafărul" din București.
Pe ecran este proiectată o imagine cu câțiva brazi, iar în spate un castel de piatră gri. Se aude melodia de la "Hai afară la zăpadă! " din "Frozen"!
Intră un nene costumat complet în negru, poartă inclusiv pe față o mască neagră și ne spune povestea prințului transformat în bestie.
Iese. Se deschide cortina. În spate, pe pânză, e proiecția unui zid din cărămizi gri cu fereatre maro din lemn. Apare Bela. Frumoasă, brunetă, în rochie albastru lucios ușor spre turcoaz, șorț alb. Apoi oamenii din sat, intrigați,
"Fetița asta este cam ciudată,
stă mereu cu nasu-n cărți! "
Melodia și subiectul sunt cele din filmul lansat de compania Disney în 1991. Se cântă pe scenă, nu cu înregistrări, dar sunetul e amplificat cu difuzoare.
Gaston, pantaloni maro, jachetă roșie, cămașă albă, mănuși negre. Costum și atitudine bună, dar cam scund pentru imaginea clasică de gigoloi idol al femeilor.
"Bonjour, Papa! " Tatăl lui Bel, păr cărunt, pantaloni de stofă neagră, cămașă albă, vestă neagră. Plimbă o chestie pe roți, seamănă cu o butelie îmbrăcată într-un pulovăr muștar. :-)
Invenția pornește la cheie :-) , are leduri verzi și bleu și un motor care duduie. Papa pleacă prin pădure la Expoziția de invenții. 4 lupi negri cu cap gri îl atacă, fuge și așa ajunge la castelul Bestiei.
Lumiere e în galben, are două lumânări din stofă în loc de mâini și una pe cap, dar e interpretat de o fată. Ceasul, Cogsworth, e în grena, e mai înalt, mai sârios, aspect la care contribuie și ochelarii pe care îi poartă.
Lumiere vorrbeșște cu aacsent frannțuzeessc. Ține la dame, inclusiv la gajica lui hot, în fustiță mini, neagră, iubita lui fițoasă.
Doamna Ceainic, pe care ceilalți o strigă uneori "misiz Potts", e o tipă tânără, în alb cu margini roz, iar rochia are pe interior un cerc metalic mare în dreptul genunchilor, care crează impresia că e bucătăreasă grasă. Ciob, copilul, nu apare, ci e o ceașcă mare pe care doamna Ceainic o ține în mâna ridicată mereu sus și cu care doamna vorbește când e cazul.
Aparee Beeestia! Are păr gri, pantaloni albaștri, cămașa albă, mantie neagră, mănuși negre cu gheare, cizme negre, două coarne de minotaur și o mască pe față care îl face urât.
"Ia-mă pe mine în locul lui! " Și Bel rămâne prizoniera fiarei.
"Eu sunt stăpânul acestui castel, eu îți spun când ți-e foame! "
Bela intră în aripa de vest, acolo unde nu avea voie. Trandafirul vrăjii e pe masă într-un cilindru de sticlă pe o mică masă rotundă, exact ca in film.
Faptul că există filmul este un dezavantaj, dar și un avantaj pentru teatru. Ca animație, este evident că automat spectatorul compară ce vede pe scenă cu filmul și că nu ai cum să faci pe scenă efectele animate din film. Dar filmul e și un avantaj, pentru că subiectul este deja cunoscut de majoritatea spectatorilor.
Cei 4 lupi o atacă pe Bel, Bestia o salvează. Ea îl oblojește, el... nu detaliez, știți filmul. :-) Doar despre bibliotecă vreau să zic ceva... Am și eu câteva cărți cumpărate, camera mea arată ca o debara, aș vrea și eu o bibliotecă la fel ca a lor. :-)
"Ciob, îți voi spune când vei fi mare! "
"Dar eu vreau să știu acum! "
Bestia nu știe să citească! Eh, asta nu prea îmi place și nu prea cred! În primul rând, are o bibliotecă uriașă. Ce analfabet prețuiește așa ceva? În al doilea rând, e prinț. Un prinț învață de facto să citească...
În acest timp, în sat, Gaston se dă în stambă. Are trei gagici și e adulat și invidiat de comunitate.
"Nimeni nu-i mai viteaz
sau în luptă mai breaz! "
Se și luptă cu doi, pe care îi biruie, desigur.
"Bel și Bestia" Ea are o rochie de bal galbenă, foarte frumoasă, mânuși la fel până la cot. Se așează la masă. Bestia soarbe ciorba, la fel ca în film. Vezi ce bine e să ai drepturi de difuzare? Poți să sorbi ciorba pe scenă ca la Disney! :-) )
"Vom fi oameni din nou! " cântă obiectele, dar Bestia îi dă drumul Frumoasei să plece. Așa se spune, nu? Când iubești pe cineva, îl lași să plece! Dacă se întoarce, e al tău. Dacă nu, n-a fost niciodată!
Bel pleacă să își vadă tatăl. Tocmai atunci vine Gaston cu doctorul de nebuni să îl ridice pe Morris. Pleacă toți să omoare bestia. Dans sincron al sătenilor conduși de Gaston.
Bestia e în castel lângă trandafir. Gaston intră ținând un topor în mână. Se luptă. Bestia îl alungă, apoi se întoarce spre Bel. Gaston reintră și îl înjunghie pe la spate cu un cuțit.
Bestia e pe jos, cu capul in poala lui Bel.
"Sunt a ta!
Nu muri!
Te iubesc! "
Vin obiectele. Se învârt ușor, se uită la mâini, se ondulează. Devin oameni. Vraja este ruptă. Mai ales pentru Ciob, care acum e un băiat cam mare. :-)
"Priveste-n ochii mei
mă recunoști în ei
sub acest chip e vechia fiară! "
"Și se vor iubi
Și se vor iubi
Bel si Bestiaa! "
Un spectacol frumos pentru copii. Și pentru cei care vor să mai fie copii. ;-)
Șerezada. O mie și una de nopți. Film. Cinema "Luceafărul" din București. Anii 1980 plus minus. Poate chiar 1980, nu mai știu exact, posibil 1979 sau 1981, oricum întâmplarea nu mi-o amintesc, mi s-a povestit. La film tata, mama, eu (aveam vreo 5-6 ani), fratele meu (avea vreo 3-4 ani). Moment romantic. Șahul, Șeherezada. În dormitor. Se sărută. Tăcere în sală. Întuneric. Publicul atent, pătruns de moment, ochii fixați la ecran. Sărut. Romantic. Tăcere... Și, deodată, în tăcerea aia sublim monumental romantică, se aude vocea de copil de 3-4 ani a fratelui meu...
"Dar ce-i face, tati, ce-i face?"
:-) ) ) )
:-) )
:-) ) ) )
Nu cunosc un moment instant de comedie mai natural și mai bun! :-) )
Distribuția:
Iulia Miulescu: Belle
Sergiu Roban: Bestia
Emil Mitrache (Americanul) : Morris, tatăl lui Belle
Jean Lemne: Naratorul / Librarul
Maria Marin: Lumiere
Horia Radu: Ceasornic / Doctorul
DragoÈ™ Darius Sorin: Lefou
Constantin Țintă: Gaston
Andreea Plopeanu / Carmen Lovin: doamna Ceainic
Mara Țibuleac / Tily Niculae: Pămătuf
Scenariul: Zully Mustafa și Sergiu Roban
Regia: Elena Nicolau
Asistent regie: Sergiu Roban
Coordonator muzical și artistic: Sergiu Roban
Traducere si adaptare versuri: Iulia Miulescu și Horia Radu
Coregrafia: Alina Cimpoieru
Mișcare scenică: Levin Szasz
Scenografia: Elena Nicolau
Costume: Geanina Punkoști
Lumini: Nicolau Ion
Sunet: Nicolau Ion |