[ Autor Adrian Trasca ]  9 iunie 2021
Acronimul OCC este deja foarte cunoscut în București, știe toata lumea ce înseamnă, adică... Opera Comică pentru Conservator! Cum? Nu e așa? Dar cum? Opera Comică pentru Copii? Da, așa e de obicei, dar în seara de 9 iunie 2021 a fost prezentat spectacolul "Nunta lui Figaro... dansantă" în regia domnului profesor și regizor Cristian Mihăilescu, susținut de o grupă a dânsului de studenți de la Conservator.
Prima idee este că, deci, se pot monta spectacole pentru oameni mari la Opera pentru Copii!
Buuun, deeci... Vrem "Boema comunista", "Aida romana", "Rigoletto Drăculea"... știu eu un virtual regizor care are idei în aceste direcții. :-) )
A doua idee este... ce înseamnă Fafan? Toată lumea îl cunoaște pe Figaro - iar de curând eu am văzut (pe afară) și teatrul "Estates" din Praga, acolo unde a avut loc prima interpretare a ariei celebre din "Nunta lui Figaro".
Apropo, ... dacă nunta asta a avut loc de atâtea ori, nu înseamnă că Figaro ăsta e cam bigam? :-) )
Am intrat cu Aida și din prima am avut o surpriză plăcută: în public se aflau... Nabucco-Rigoletto-șoferul și... Mama lui bebe! :-) Din descriere i-ați recunoscut, desigur :-) , pe... baritonul Ionuț Pascu și soprana Madeleine Pascu, veniți... nu să cânte - poate data viitoare ;-) -, ci să o vadă și să o susțină pe fetița lor, Aida Pascu, studentă în anul al treilea în clasa "patronată" de dl. profesor Cristian Mihăilescu.
Cum? Nu e fetița? E ditamai aproape absolventa de Conservator? Să fim serioși, e fetița lor, poa` să fie maaare cât Felicia Filip la Covent Garden și pe unde a mai cântat "doamna Feicia"! ;-)
Spectacolele acestea au rol de examene (de obicei de licență) - am mai scris despre ele când am dus-o pe Aida prima oară la Conservator, în 2019 -, iar majoritatea rolurilor au doi sau mai mulți interpreți. În această seară Figaro și Almaviva au fost interpretați fiecare de câte un student, dar Rozine au fost 2-3, Suzane cam la fel, surpriza fiind că... și Aide au fost două! Pe scenă Aida Pascu, fetița lui Ionuț Rigoletto..., iar pe rândul întâi Aida, fetița gălușca mea! :-)
Cortina se ridică și Figaro măsoară fotoliul cu un metru. E și Suzana în peisajul alcătuit din mai multe fotolii, o masă în dreapta și o poză maare pe peretele din spate al scenei, poză cu interiorul alb al unui palat. Îi remarc Aidei că uite, el are voce groasă, de bariton, ea subțire, de soprană și Aida spune... "ca Gilda! " :-)
Apoi adaugă "Veau La donna e mobile! " :-) , dar îi zic că astăzi o să fie numai "Fafan"...
"Se vuol ballare, signor contino" - "Dacă doriți să dansați, domnule conte"
Aida zice "Pot să strănut?" Da, desigur, aici sunt oameni puternici, nu se teme niciunul de covid. :D :-) )
Cei doi ies. Intră pâș-pâș Bazilio? și una în roșu cu păr roșcat.
Aida spune "A zis de mai multe ori A vendetta! "
Eu: "Ca Rigoletto."
"Unde e Rigoletto?"
"E în spate. Nu cântă azi." :-)
Se schimbă decorurile, nu sunt atent, mă uit în altă parte, dar Aida mă face atent. ;-) Poza e cu un oraș văzut din dronă :-) , pare a fi Sevilia.
"Ea e Gilda?" - mă întreabă.
"Nu! "
"Și cu Gilda ce facem?"
Să răspundă domnul Chistian, că dânsul e regizorul spectacolului. :-)
Suzana are rochie crem și păr roșcat. Cherubino, haine mov închis cu negru, pălarie largă, ciorapi negri, lungi ca în epocă, până la genunchi. Din câte știu, costumele sunt producție proprie, nu plătite de Conservator.
Vine contele. Cherubino se ascunde după sofa și exclamă "Sono perduto! " Contele are o crosă de golf, dar i-ar putea crăpa capul cu ea. :-)
Imaginea din spate conține cel mai cunoscut pod din lume! ;-) Podul Turnului - Tower Bridge - din Londra.
Finalmente.. se aude și... "Fafan"!
"Non piu andrai farfallone amoroso"
Aida zâmbește și scâncește de bucurie! :-)
Se lasă cortina.
"Tati, nu se aprind luminile?"
"Nu! "
"Veau la mami! "
"După spectacol! "
Sincer, m-am gândit să plecăm, că de aici încolo nu mai e nicio arie care să îi placă în mod deosebit (nici mie :D), dar am gândit că nu mai e mult, crezând că va fi prezentată o variantă scurtă a operei...
Cortina se deschide. Vine o arie lentă, Aida cască. Vrea și ieșim la baie și mergem și prin culise. Îl surprindem pe Cherubino când se schimbă după paravan. :-) E interesant să vedem din culise, neștiind ce văd și cei din sală. Vorbim un pic cu Suzana 1 și Figaro - adică ei intră în vorbă cu Aida. :-)
Reintrăm în sală. Contele încearcă să deschidă ușa de la șifonier, reușește, dar caută și în cutiile mici de lângă. :-)
"Tati, ce face cu pușca?"
Nu-i răspund, nu vreau să-i dau idei. :-)
Figaro povește că a fost furat când era mic. Aida întreabă... "Sunt părinții lui?" Fac ochii mari, uimit, zic "Daaa! Bravo! " Și o pup pe căpșor! Isteață e fata lu` tata! :-) )
- Sua madre!
- Suo padre!
"O recunoști?" o întreb pe Aida.
"Nu! " zice.
"E Aida mare! "
Nu pare că ar recunoaște-o, dar nu sunt sigur ce să cred, că nu zice nimic. Cere acasă, dar îi spun că mai e puțin. Chiar credeam asta... :D Se ridică în picioare, se așează la loc în brațele mele, se dă pe spate, ridică picioarele în aer. Îi spun că poate face orice, dar să nu facă zgomote și se conformează, dar... găsește ceva cu care îmi aruncă în aer ideea mea de "poate face orice"... Vrea să urce pe scenă! :-) Păi, n-am zis eu "orice, dar fără zgomot"? :-) )
Îi spun că o să mergem după ce se termină spectacolul.
Și... se termină. Urcăm pe scenă - e scena pe care Aida a pășit de cele mai multe ori - o întreb dacă vrea poze cu Aida mare și... nu vrea! :D De fapt, n-a vrut cu nimeni! Abia pe final s-a răzgândit și a făcut poze cu doamna Felicia și cu domnul Cristian, cel mai iubit regizor. ;-)
Pe scenă s-a strâns toată lumea și se dau diplome. Sunt strigate pe rând numele artiștilor. Aida mă întreabă... "Când e rândul meu?" Îi explic că diplomele sunt pentru cei care au participat la spectacol, că trebuie să muncească pentru a ajunge pe scenă și că toți de acolo au muncit pentru a realiza ce a văzut ea.
Dar la final profit că doamna Felicia Filip îmi aruncă o privire și îi fac un semn discret arătând către Aida, iar dânsa... reacționează minunat și îi oferă Aidei... diploma de cel mai cuminte spectator! :-) Pe deplin meritată, zic eu - și nu numai eu! ;-)
Prăjitura. Îi zic să plecăm, dar nu se mai poate înainte de prăjitură. :-) Așa că mergem în foaier unde întâi refuză miniburgeri :-) și așteaptă prăjiturile... asupra cărora se năpustește când apar. :-) Se muldălește pe botic, desigur, dar acum are diplomă și are voie. :-)
La final vrea poze cu Aida mare, dar... acum Aida mare e cu colegii ei și ascultă ce le spune domnul Cristian. Așteptăm și facem poze și cu Aida mare, și cu Suzana Valeria și cu, și cu, și cu... Fafan!
"Non piu andrai
farfalo
ne-amoroso"
"Fafan! " sau "Fafaone", cum zicea Aida mea când avea doi ani, făcând așa diferența între Figaro "Non piu andrai" și... Figaio "Largo al factotum" al lui Rossini! :-) V-am zis că e isteață fetița mea! ;-) Și pentru noi așa le este numele și acum! :-)
O seară frumoasă cu Universitatea de Muzică, "mutată" pentru o seară la Opera Comică pentru Copii!
Și... prima diplomă primită de Aida, aceea de spectator profesionist! :-) Adevărul că e o performanță ca la 4 ani și o lună să stai și să vezi 3 ore și un sfert "Nunta lui Figaro"! ... Mi-aș da și mie o diplomă că am rezistat pân` la final! :-) ) |