Norma u Zagrebu

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2025 ] [ Subcategorie II Norma ] [ Data articol: 2026-01-06 ] [ Din localitatea Zagreb ] [ Tara Croatia ]   31 octombrie 2025 Opera din Zagreb este o clădire foarte frumoasă. Stil baroc, cu dimensiuni mari È™i, cel mai important, este frumoasă È™i merită È™i poate fi admirată din toate părÈ›ile, inclusiv din spate! Anul acesta aniversează 130 de ani, fiind inaugurată în 1895. AdministraÈ›ia ei a decis aniversarea acestei cifre, deÈ™i cifra e semirotundă, aÈ™a că toate programele de sală È™i afiÈ™ele conÈ›in o siglă devenită standard în acest an, sus numărul 130, iar pe 0 stă un înger care suflă într-o goarnă, numele operei scris alb pe negru ("Hrvatsko Narodno KazaliÅ¡te u Zagrebu"), iar dedesubt, scris negru pe alb, intervalul 1895. - 2025. Am văzut-o de multe ori, fiind pe drumul România - Italia, pe care îl parcurg anual - iar eu mă È™i opresc când pot la obiective, rareori merg "È›eavă", aÈ™a cum fac mulÈ›i. TotuÈ™i, sunt abia la al doilea spectacol aici în interior È™i al treilea în total, cel exterior fiind unul mai mic, de balet, vara, È™i realizat lângă clădire. Asemănarea cu data trecută, din 2014, atunci întâi am fost la Opera din Zürich È™i după o zi la Zagreb, iar acum am fost la Zürich È™i după câteva zile, dar în aceeaÈ™i lună, la Zagreb! Atunci am văzut "Tosca" - articolul dedicat este Tosca u Zagrebu -, acum e "Norma u Zagrebu". Zagreb - sau Zagabria, cum îi spun italienii - este capitala CroaÈ›iei È™i cel mai mare oraÈ™ din această frumoasă È›ară. Se află la poalele muntelui Medvednica È™i pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 de metri peste nivelul mării. Are un mic deal în mijloc, ceea ce înseamnă că este împărÈ›it în oraÈ™ul de sus (Gornji Grad) È™i oraÈ™ul de jos (Donji Grad), dar diferenÈ›a de nivel este una mică. Obiectivele turistice principale ale oraÈ™ului sunt, în oraÈ™ul de sus, Catedrala, biserica sf. Marcu, Parlamentul, Muzeul de Istorie, turnul Lotrsceac, Muzeul... inimilor sfărâmate, iar în oraÈ™ul de jos, PiaÈ›a Ban Jelacici, Teatrul NaÈ›ional de Operă, Muzeul Mimara, Muzeul Etnografic, Muzeul Nikola Tesla È™i... gara. Din păcate, venind de la VeneÈ›ia, am ajuns cu o jumătate de oră mai târziu... fix după aria cea mai importantă, "Casta diva". Aceasta mi-a întunecat primele momente, dar m-am adunat È™i am alungat gândurile urâte, pentru că tot nu mai aveam ce face, È™i am decis să savurez restul spectacolului. Și am făcut-o atât de bine (iar opera, si interpretarea, È™i muzica mi-au permis-o) încât la final mi-am zis "AÈ™a de repede s-a terminat? A, e 10, 30! " ;-) Un copac se află în mijlocul scenei, cu câteva perdele albe, transparente, atârnate de el. ÃŽn spatele lui se află un zid maro, înalt de vreo 2 metri È™i în formă de semicerc, iar în dreapta altul mai înalt, care are È™i o fereastră verticală în el. Sus, pe tavan, e un cerc mare, luminos, alb neon. ÃŽn centru, o adunare mare, înconjurată de altele două, care reprezintă poporul. DiferenÈ›a dintre grupuri este vizibilă datorită calității hainelor purtate. Acestea sunt de secol 19. Norma e în roÈ™u închis, femeile din stânga în gri, iar cei din dreapta divers, culori nestridente. "Svemoguci Boje" - "Great God" Traducerea este în croată (scrisul alb de pe ecran) È™i în engleză (cu galben), ceea ce mă ajută să înÈ›eleg acÈ›iunile acestei opere superbe, dar montată mai rar în România. Pollione, soldat, verde închis, cizme negre. Adalgisa, rochie lungă, ascetă, bleu închis, de mătase. El îi cere să vină cu el, ea refuză. "Ne mogu! ", adică "Non posso! ", pe româneÈ™te. :-) O femeie, îmbrăcată ca o vestală, rochie lungă È™i grena, îi urmăreÈ™te din spate. La final, femeia e urcată în spatele zidului (e vizibilă de la gambe în sus) È™i întinde mâna dreaptă spre cei de jos, a blestem. Remarc sala plină, ceea ce îmi place, È™i revăd È™i îmi reamintesc de multele altoreliefuri cu țâțe ale sălii, ceea ce îmi place È™i mai mult. :-) Le număr, sunt 20. :-) (Dacă erau 24, puteam spune că sunt inspirate din poezia lui Eminescu "24 de măicuÈ›e"... :D :-) ) ) Partea a doua are cam aceleaÈ™i decoruri. A reapărut copacul, care dispăruse spre finalul actului trecut, dar acuma e în stânga. ÃŽn plus sunt 3 paturi ca de spital, de metal. Norma are rochie largă, crem închis. Cântă, iar femeia misterioasă o priveÈ™te È™i face gesturi dezaprobatoare în spatele ei. Cei doi copii își fac apariÈ›ia din paturi. Se joacă. Norma îi spune Adalgisei să aibe grijă de ei. ÃŽn scena următoare dispare iar copacul, iar zidurile semicirculare sunt mai în spate È™i nu se mai suprapun. O scară se află în stânga È™i o alta în dreapta. Pe scară sunt mulÈ›i bărbaÈ›i gata îmbrăcaÈ›i de drum È™i de luptă. Vin pe rând È™i primesc puÈ™ti È™i caschete de protecÈ›ie. ÃŽn faÈ›a lor vine unul, bas, care le vorbeÈ™te È™i îi încurajează. Are o voce foarte bună, se simte cum transmite mobilizarea. Se lasă cortina de rezervă, una întunecată. Norma vine È™i cântă în faÈ›a ei. Cortina se ridică, în spate e cam la fel, doar copacul a reapărut în spate. Norma bate gongul. Cercul de lumină din tavan coboară inegal È™i acum e în spatele ei, încadrând-o. Copacul cu perdele e scos prin spate, iar Pollione este adus legat la ochi. Norma dă să îl înjunghie, dar se opreÈ™te. Pollione este eliberat. Femeia misterioasă e în spate. ÃŽi priveÈ™te, vine în față, ia de pe jos o sabie, e lângă Norma È™i Pollione, care cântă în duet. ÃŽn spatele lor este o instalaÈ›ie ciudată! Un cadru pe care sunt două ceva-uri ca două butelii È™i un tub mare, vertical, de gaz, plus multe furtunuri. Norma se autodenunță. "Traditore! " - "GresniÈ›a! " Poporul iese încet, dezamăgit. "Ja sam majka! " - "Son madre! " Norma își aduce aminte că e mamă! Cam târzâu, dacă mă întrebaÈ›i pe mine! Sunt aduÈ™i copiii, care o îmbrățiÈ™ează. DistribuÈ›ia: Norma: Martina Gresia Pollione: Tomislav Muzek Adalgisa: Emilia Rukavina Oroveso: Ivica Cikes Clotilde: Hana Ilcici Flavio: Lovre Gujinovici Dirijor: Pier Giorgio Morandi Regia: Dora Ruzdjak Podolski Scenografia: Paola Lugarici Benzia Coregrafia: Ana Mrak Costume: Manuela Paladin Sabanovici

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro